Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (3) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

O confederatie patronala avizeaza negativ proiectul de ordonanta a Guvernului

Actualitate

Data adaugarii: 2018-02-14

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

O confederatie patronala comunica ca avizeaza negativ proiectul de ordonanta a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

Motivele acestora se regasesc in documentul pe care l-au transmis:

 I. CONDIȚII DE FORMĂ PRIVIND RAPORTUL TESTULUI IMM

 

1. TESTUL ȘI RAPORTUL ÎNCALCĂ DISP. ART. 2 LIT. B) ȘI 18 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014, DEOARECE NU SUNT EFECTUATE DE INIȚIATOR

 

Inițiatorul PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este MINISTERUL ECONOMIEI.

 

Raportul Testului IMM este întocmit și însușit de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, organism fără inițiativă legislativă aflat în subordinea Ministerului Economiei.

 

Conform art. 2 lit. b) și art. 18 din Ordinul Ministrului Economiei nr.

698/2014, TESTUL IMM ȘI RAPORTUL TESTULUI IMM SE VOR EFECTUA DE INIȚIATORUL ACTULUI NORMATIV, însă NU SE RESPECTĂ ACESTE CERINȚE LEGALE.

 

2. TESTUL IMM ÎNCALCĂ DISP. ART. 6 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

Deși avea această obligație, INIȚIATORUL MINISTERUL ECONOMIEI NU A FĂCUT CUNOSCUT PE PAGINA SA DE INTERNET FAPTUL CĂ ESTE REALIZAT TESTUL IMM PENTRU PROIECTUL ORDONANȚEI DE URGENȚĂ ȘI NICI NU A AFIȘAT MODALITATEA ÎN CARE S-A DESFĂȘURAT TESTUL IMM.

 

S-a comunicat doar Raportul Testului IMM, fără să se indice clar, cum și când s-a desfășurat testul.

 

3. TESTUL IMM ÎNCALCĂ DISP. ART. 14 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

Inițiatorul actului normativ, Ministerul Economiei, NU A INDICAT MODALITATEA DE CONSULTARE PRIVIND PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

Discuțiile indicate de ANPC la pct. 4 din Raport au avut în vedere ALTE ACTE NORMATIVE, respectiv Plx nr. 445/2010 și Ordonanța (simplă) pe Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și s-au purtat ÎNAINTE DE A SE EFECTUA PROCEDURA DE NOTIFICARE CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CONFORMITATE CU DIRECTIVA NR.

1535/2015.

 

În ceea ce privește PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ, SINGURA DISCUȚIE CARE A AVUT LOC A FOST CEA DIN COMISIA DE DIALOG SOCIAL DE LA MINISTERUL ECONOMIEI DIN DATA DE 09.02.2018, IAR FORMA ACTULUI DIFERĂ DE FORMA ORDONANȚEI SIMPLE DIN IULIE – AUGUST 2017.

 

4. RAPORTUL NU REALIZEAZĂ O EVALUARE A REZULTATELOR TESTULUI IMM și nu este în măsură să conducă la identificarea corecțiilor și îmbunătățirilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ, CONFORM ART. 19 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

  II. CONDIȚII DE FOND PRIVIND RAPORTUL TESTULUI IMM

 

CHESTIUNE PREALABILĂ: Situația prezentată de ANPC în raport se poate remedia print-un proces de AUTOREGLEMENTARE prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociațiilor profesionale (conform art. 17 din Ordinul Ministrului Economiei nr. 698/2014), astfel că NU SE JUSTIFICĂ INTERVENȚIA STATULUI printr-un set de norme sub formă de ordonanță de urgență.

 

1. TESTUL IMM ÎNCALCĂ ATÂT PRINCIPIUL „_GÂNDIȚI MAI ÎNTÂI LA SCARĂ MICĂ_”, CÂT ȘI PRINCIPIUL _NUMĂRULUI CONSTANT _PREVĂZUTE DE ART. 2 LIT. C) ȘI D) RAPORTAT LA ART. 4 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

Deși inițiatorul are obligația de a respecta aceste principii, proiectul de ordonanță de urgență nu a avut în vedere aceste dispoziții.

 

1.1. PRINCIPIUL „_GÂNDIȚI MAI ÎNTÂI LA SCARĂ MICĂ_”

 

1.1.1. Nu numai că inițiatorul nu a evaluat efectele introducerii noii reglementări (marcarea obligatorie de către ANPC cu marca de stat), mai întâi și cu precădere asupra activității întreprinderilor mici și mijlocii, dar A SUSȚINUT CONSTANT CĂ EFECTELE DĂUNĂTOARE ASUPRA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII SUNT NESEMNIFICATIVE și fără importanță față de INTERESUL GENERAL al protecției consumatorului, ignorând efectul de domino pe care îl produce introducerea monopolistă a unei activități inutile.

 

1.1.2. Dispozițiile art. 2 din Legea nr. 31/1996 AU EXCLUS din categoria monopolurilor de stat marcarea bunurilor din metale prețioase și pietre prețioase.

 

1.1.3. Marca de stat aplicată de ANPC reprezintă în fapt, TRANSPUNEREA DISP. ART. 20 DIN DECRETUL 210/1960 ȘI ART. 10 DIN DECRETUL 244/1978.

 

1.2. PRINCIPIUL NUMĂRULUI CONSTANT stabilește că introducerea unor noi sarcini administrative - obligații de raportare/conformare - pentru întreprinderi mici și mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

 

1.2.1. Introducerea marcării obligatorii de către ANPC cu marca de stat, SE SUPRAPUNE PESTE MARCAREA CU MARCA DE RESPONSABILITATE A OPERATORULUI ECONOMIC (în reglementarea actuală poartă denumirea de marcă de garanție proprie a operatorului economic), deși marca de responsabilitate ar fi trebuit eliminată, dacă s-ar fi respectat principiul numărului constant.

 

Or, ANPC REFUZĂ SĂ ÎȘI ASUME RĂSPUNDEREA PENTRU MARCARE, SENS ÎN CARE MENȚINE OBLIGAȚIA OPERATORULUI DE A APLICA MARCA DE RESPONSABILITATE CA SĂ I SE IMPUNĂ OPERATORULUI RĂSPUNDEREA PENTRU MARCAREA FĂCUTĂ DE ANPC.

 

1.2.2.


De asemenea, se impune operatorilor prezentarea la ANPC a documentelor de proveniență, deși acestea acte se prezintă la ANAF și la Direcția Vamală, ceea ce reprezintă o birocratizare excesivă a activității economice reflectată în creșterea costurilor administrative ale agenților economici.

 

1.2.3. Dreptul comunitar nu reglementează introducerea marcării obligatorii cu marca de stat, iar în raport de lipsa acestor norme, măsurile propuse de ANPC prin Ministerul Economiei, nu sunt adecvate.

În acest sens s-a pronunțat și CJUE în cauza _Houtwipper _(Cauza-293/93).

 

Statele membre au posibilitatea de a alege între un control prealabil prin marcare desfășurat de un ORGANISM INDEPENDENT și un sistem care permite marcarea de către fabricanți, conform unor norme de calitate, sancțiuni și activități de formare, acest aspect fiind de competența politicii legislative a statelor membre.

 

1.2.4. Statul Român a ales varianta a doua, respectiv sistemul care permite marcarea de către fabricanți, stabilind norme de calitate, sancțiuni și activități de formare, astfel că, în urma unui examen organizat de ANPC, operatorii economici au câștigat dreptul de a pune în circulație bunuri din metale prețioase doar cu marca de garanție proprie.

 

1.2.5. ANULAREA DREPTULUI DOBÂNDIT DE OPERATORII ECONOMICI DE MARCARE CU MARCA DE GARANȚIE PROPRIE ÎNCALCĂ ART. 53 DIN CONSTITUȚIA ROMÂNEI prin care se interzice anularea unui drept câștigat.

 

2. Inițiatorul actului normativ NU A IDENTIFICAT NATURA INFLUENȚEI PROIECTULUI DE ACT NORMATIV (POZITIVĂ, NEGATIVĂ, MIXTĂ SAU

NECUNOSCUTĂ) ASUPRA PRINCIPALELOR CATEGORII DE FACTORI (CONFORM ART. 8 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014):

 

2.1. FACTORI ECONOMICI: competitivitatea, fluxurile de investiții, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile administrative ale societăților comerciale, autoritățile statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), consumatorii

 

Prin introducerea marcării obligatorii cu marca de stat aplicată de

ANPC:

 

* se anulează competitivitatea;

* tarifele impuse pentru marcarea cu marca de stat și cu marca de responsabilitate reprezintă un COST FIX CARE ESTE RESIMȚIT DISPROPORȚIONAT DE IMM-URI;

* scad fluxurile de investiții și cele comerciale, deoarece prin blocarea mărfurilor la ANPC timp de cel puțin 7 zile, se pierd termenele contractuale și proiecte europene de circa 5 milioane de euro;

* cresc în mod nejustificat costurile administrative ale operatorilor economici, care trebuie să suporte costurile cu marcarea suplimentară inutilă și despăgubirile pentru livrarea bunurilor cu întârziere;

* se pune presiune pe bugetul de stat, deoarece ANPC va solicita bani pentru logistică și forță de muncă suplimentare, concomitent cu direcționarea tarifelor din marcare în bugetul propriu ANPC în vederea autofinanțării;

* crește birocrația, pentru că se solicită acte prezentate deja altor autorități ale statului: ANAF, Direcția Vamală;

* consumatorii vor avea de suportat costurile cu marcarea suplimentară, inclusiv transportul bunurilor la și de la ANPC, pentru că bunurile vor fi marcate cu 3 mărci, nu cu 2 ca în prezent; în prezent sunt suficiente marca de titlu și, alternativ, marca de garanție proprie a operatorului sau marca de certificare a ANPC; prin noua reglementare, toți operatorii vor fi obligați să aplice marca de responsabilitate, ceea ce va duce la CREȘTEREA PREȚULUI FINAL SUPORTAT EXCLUSIV DE CONSUMATOR;

* CONSUMATORUL NU PRIMEȘTE GARANȚII DIN PARTE STATULUI, pentru că ANPC NU EMITE CERTIFICAT DE GARANȚIE PENTRU MARCAREA REALIZATĂ;

* REDACTAREA art. 8 alin. 12 lit. f) impune autorizarea persoanelor fizice dacă trec vama cu bunuri ce depășesc 500 euro. Adică, dacă o persoană are o bijuterie de 501 euro, trebuie să se autorizeze;

* În plus, ART. 81 ALIN. 1 LIMITEAZĂ DREPTUL DE PROPRIETATE AL PERSOANELOR FIZICE fără să justifice scopul și necesitatea acestei măsuri, care trebuie să își declare la vamă bijuteriile personale, ori de câte ori pleacă și vine în România;

* VA CREȘTE NUMĂRUL FALSURILOR PE PIAȚĂ pentru că se creează premisele unor erori umane săvârșite de salariații ANPC care nu au răspunderea serviciilor pe care le prestează, fiindu-le indiferent dacă bunul marcat are sau nu calitatea indicată de titlu.

 

2.2. FACTORI SOCIALI: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă

 

Prin noua reglementare, piața forței de muncă va avea de suferit și va înregistra un impact negativ, prin desființarea locurilor de muncă din privat, concomitent cu creșterea nejustificată a aparatului de stat din Ministerul Economiei, respectiv ANPC.

 

ȘOMAJUL VA CREȘTE ALARMANT.

 

2.3. FACTORI DE MEDIU: transportul

 

Transportarea bunurilor la și de la ANPC necesită un număr crescut de drumuri, ceea ce înseamnă eliberarea unei cantități crescute de noxe în mediul înconjurător, care se adaugă în mod negativ la poluarea deja existantă.

 

2.4. FACTORI SPECIFICI IMM-URILOR: înființarea de IMM-uri, desființarea de IMM-uri, creșterea/descreșterea potențialului și performanțelor IMM-urilor existente.

 

2.4.1. IMM-urile existente:

 

* ÎȘI VOR MUTA SEDIILE SOCIALE ÎN ALTE ȚĂRI MAI PUȚIN OPRESIVE DECÂT STATUL ROMÂN

* se vor desființa

* vor intra în insolvență

* vor înregistra o scădere a potențialului și performanței

 

2.4.2. Nu se vor mai înființa IMM-uri în sectorul economic al metalelor prețioase și pietrelor prețioase.

 

3. INIȚIATORUL NU A REALIZAT O EVALUARE PRELIMINARĂ A ÎNTREPRINDERILOR CARE VOR FI CEL MAI PROBABIL AFECTATE, CONFORM ART. 9 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

             3.1. Nu a fost realizată repartizarea efectelor pozitive și negative:

 

* între sectorul public si sectorul privat; proiectul nu tranșează SITUAȚIA NELEGALĂ ÎN CARE SE AFLĂ ÎN PREZENT ANPC, aceea de a fi SIMULTAN OPERATOR (desfășoară operațiuni de marcare, de depozitare, de analizare și de expertizare a bunurilor din metale prețioase și pietre prețioase), AUTORITATE DE REGLEMENTARE și ORGAN DE CONTROL atât _a priori_ (eliberează și avizează autorizații), cât și _a postiori _(constată și sancționează contravenții), atribuții care se exclud reciproc ÎN RAPORT CU PRINCIPIUL SEPARĂRII PUTERILOR ÎN STAT ȘI CU DISP. ART. 14 PCT. 6 DIN DIRECTIVA 123/2006;

* se încalcă libera circulație a mărfurilor;

 

* între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite – vor rezista doar întreprinderile mari, cele mici și mijlocii fiind nevoite să se închidă;

* între producătorii interni și importatori: noua reglementare impune diferențe între operatorii autohtoni, cei comunitari și mai ales cei extracomunitari, FIIND FAVORIZAȚI CU PRECĂDERE OPERATORII CARE COMERCIALIZEAZĂ BUNURI DIN TURCIA, IAR OPERATORII AUTOHTONI SUNT ÎMPOVĂRAȚI DE BIROCRAȚIE ȘI TAXE ONEROASE.

 

3.2. Nu a fost identificat numărul și dimensiunea IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva:

 

* costurilor;

* prețurilor;

* investițiilor;

* inovării;

* profitabilității.

 

3.3. Nu a fost indicat numărul de locuri de muncă vizate de noile reglementări, prin identificarea legăturilor cu alte sectoare și a efectelor posibile pe lanțul de furnizori/clienți între sectoarele economice implicate.

 

4. NU A FOST REALIZATĂ MĂSURAREA IMPACTULUI ASUPRA IMM-URILOR CONFORM ART. 10 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014

 

4.1. Nu a fost realizată analiza calitativă și cantitativă privind distribuția costurilor potențiale și a beneficiilor, ținând cont de dimensiunea întreprinderii și făcând diferențieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii și mari prin prisma următorilor

indici:

 

* factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi dacă este cazul;

* factori calitativi (vor fi argumentați): calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi dacă este cazul.

* Nu a fost realizată o comparație a costurilor cu beneficiile, prin prisma factorului "timp", astfel că nu au fost vizate orizonturi de timp pe termen scurt (maximum 1 an), pe termen mediu (2-3 ani) sau pe termen lung (4-5 ani).

 

4.2. NU au fost analizate tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost/beneficiu

 

* costurile financiare rezultate din obligațiile de plată a tarifelor sau din obligații fiscale;

* costurile substanțiale rezultate din obligațiile de a adapta natura produsului/serviciului și/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale și de mediu (de exemplu, achiziționarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiții adiționale care trebuie făcute);

* costurile administrative rezultate din obligația de a oferi informații autorităților publice și/sau terților despre activitățile sau produsele companiei, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente.

 

4.3. Testul IMM și Raportul la Testul IMM nu indică:

 

* posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi cum ar fi disponibilitatea finanțărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competențe;

* posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienților;

* posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurența pe piață, structura pieței;

* impactul posibil asupra inovației, înțeleasă atât ca inovație tehnologică, cât și ca inovație nontehnologică (procese, marketing).

 

În consecință, prin reglementarea propusă, IMM-URILE SE VOR CONFRUNTA CU O POVARĂ RELATIV MAI MARE, astfel că proiectul trebuie respins, adică NU SE IMPUNE INTERVENȚIA STATULUI, deoarece COSTURILE IMPLICATE DE MĂSURILE ÎN CAUZĂ SUNT NET SUPERIOARE BENEFICIILOR PE CARE LE GENEREAZĂ.

 

5. INIȚIATORUL NU A ȚINUT CONT DE MĂSURILE PROPUSE DE PATRONATE ȘI NU A EVALUAT OPȚIUNILE ALTERNATIVE (ART. 12 DIN ORDINUL MINISTRULUI ECONOMIEI NR. 698/2014)

 

Apreciem că ESTE POSIBILĂ ÎNLOCUIREA OPERAȚIUNII DE AUTORIZARE CU OPERAȚIUNEA DE ÎNREGISTRARE, IAR OPERAȚIUNEA DE MARCARE CU MARCA DE STAT CU O MĂSURĂ MAI PUȚIN RESTRICTIVĂ PENTRU TOȚI OPERATORII, indiferent de statul de proveniență, care conduce în mod cert la diminuarea evaziunii fiscale concomitent cu simplificarea procedurilor administrative.

 

Astfel, Statul Român nu se va afla în situația de a-și asuma răspunderea pentru calitatea bunurilor, aceasta revenind direct operatorului, iar ANPC nu va mai fi pusă în situația de a elibera certificate de garanție, nu va mai mobiliza resurse materiale și umane pentru a efectua analiza bunurilor, aplicarea mărcii de stat și eliberarea unui certificat de calitate.

 

Pentru toate aceste motive, AVIZĂM NEGATIV PROIECTUL DE ACT NORMATIV privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    1 bla bla bla ...
    FTMB a aniversat 28 de ani de la înființare

    1 bla bla bla ...
    FTMB a aniversat 28 de ani de la înființare

    A controlat cineva vreodata afacerile acestei gog ...
    FTMB a aniversat 28 de ani de la înființare

    Compania japoneza NIDEC are o cifra de afaceri ame ...
    Japonezii de la Nidec au inaugurat în Argeș cea mai mare fabrică de motoare electrice din România.

    In sfarsit o veste buna , afacerile militienesti d ...
    Târgu Jiu: Investitorii străini se relochează în țări vecine României, din lipsa forței de muncă

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: