Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

Cercetătorii români, din nou în lupta pentru medaliile internaționale

Actualitate - Curierul Naţional
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2018-04-17

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cum zilele acestea se desfășoară la Geneva, Salonul Internațional de Invenții, ne face plăcere să reamintim faptul că, în decursul anilor, cercetătorii români au demonstrat un potențial de inteligență imens, dovadă în acest sens stând medaliile de aur obținute de inventatorii din țara noastră în fiecare an, la marile saloane de inventică din lume.

 

Nu trebuie uitat niciodată faptul că românii au avut, de-a lungul timpului, o contribuție extraordinară în ceea ce privește invențiile care au schimbat lumea.

 

De la avionul cu reacție inventat de Henri Coandă in 1910, prezentat în același an la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris, la dioramele create de Grigore Antipa, care reconstituie tridimensional mediul natural și modul de viață al animalelor, la pila Karpen inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior, la părintele ciberneticii românești, Ștefan Odobleja, creatorul psihociberneticii cu aplicare în toate ramurile științei, cercetătorii români au ocupat locuri fruntașe de-a lungul vremurilor și a istoriei.

 

Scaunul ejectabil, inventat de Anastase Dragomir la începutul secolului XX, testat prima oară în anul 1929 în Franța și ulterior pe aeroportul Băneasa, stiloul inventat de Petrache Poenaru și brevetat în anul 1827, vaccinul antiholeric, descoperit de Ion Cantacuzino, sistemul de frânare automată cu aer comprimat și sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, inventate de întemeietorul ingineriei mecanice, Teodor Dragu, sunt alte câteva exemple ale invențiilor românești care au revoluționat lumea.

 

Poate una dintre cele mai importante descoperiri în domeniul medicinei a fost cea a lui Nicolae Păulescu, fiu de negustor bucureștean, care a descoperit insulina, numită în acea perioadă a secolului XIX, hormonul antidiabetic.

 

Să nu uităm de Ana Aslan, medic specialist în gerontologie, inventatoarea produsului geriatric Aslavital, un produs anti-îmbătrânire folosit și astăzi de către personalități celebre, să nu uităm de Aurel Babeș, cel care a descoperit testul Papanicolau ca metodă de screening pentru cancerul de col uterin, nici de Dumitru Brumărescu, inventatorul aeroplanului cu decolare verticală, a salvatorului de pe submarine, a cuplajului automat la vagoanele de cale ferată, de Justin Capră, inventatorul rucsacului zburător, primul aparat individual de zbor, sau de Elie Carafoli, pionierul din domeniul aerodinamicii și nici de Teodor V.

Ionescu, cel care a inventat în 1935 magnetronul, cu ajutorul căruia sunt scoase în relief imaginile, în cinematografie și televiziune.

 

Aurel Vlaicu, pionierul aviației mondiale, inginerul care a construit primul avion în formă de săgeată, Traian Vuia, inventatorul  primului aparat de zbor autopropulsat din lume, a două elicoptere și a unui generator de aburi, precum și mulți alți cercetători români care ne fac cinste și asupra cărora vom mai reveni, au intrat în istorie, au contribuit la progresul omenirii, schimbând-o.

 

Savanții români s-au remarcat de-a lungul timpului prin descoperirile uluitoare, România remarcându-se pentru efervescența științifică și intelectuaă crescută, în special la sfârșitul secolului al XIX-lea și toată perioada interbelică.

 

Invențiile revoluționare au contribuit la realizarea unor minuni ale tehnicii moderne, descoperiri uluitoare ce au fost inserate în aplicații care dăinuie și astăzi, toate acestea ne fac să fim mândri de cercetarea românească ce a avut un cuvând greu de spus de-a lungul timpului.

 

Cum proiectul Hyperloop al lui Elon Musk, este un subiect atât de actual, nu putem să nu ne aducem aminte tot de Henri Coandă, care a avut o idee inovatoare asemănătoare, dar pe care n-a apucat să o ducă la îndeplinire. Acesta a testat un sistem similar încă din secolul trecut, afirmând la acea vreme că, dacă oamenii ar folosi invenția sa, ar putea călători de la București la Ploiești în 8 minute, cu o viteză de cca 500 de km pe oră. A gândit acest sistem chiar înainte de moartea sa din 1972, visul lui fiind de a uni Bucureștiul de Constanța, dar și de Orașul Viitorului amplasat pe plaja dintre Delta Dunării și Sfântul Gheorghe, un fel de Silicon Valley al României.

 

Mândri de cercetarea românească din toate timpurile și până astăzi și de cercetătorii care ne-au purtat pe culmile recunoașterii internaționale, urăm succes participanților de la Geneva.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    dancila este de unica folosinta pentru infractorul ...
    Vizita ministrului Sanatatii si a ministrului Finantelor Publice la Constanta

    erata:de stiut cuM..,; ,,monedei "(societatii) ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    adica intorc societatea cubaneza la 180°inapoi ,l ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    deja in Anglia este seceta si cu interdictia oblig ...
    Noi achiziţii în apărare: Alte 5 avioane de tip F-16 ar urma să intre în dotarea forţelor armate române

    Din investițiile în armament și dezvoltarea lui ...
    Noi achiziţii în apărare: Alte 5 avioane de tip F-16 ar urma să intre în dotarea forţelor armate române

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Politic

    Business Style

    Actualitate