Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

Nicio veste pentru şcoala profesională

Actualitate - Florin Antonescu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2018-05-15

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Camerele Parlamentului au legiferat generalizarea liceului şi a grădiniţei, însă decizia în acest sens şi-au fundamentat-o numai pentru grădiniţă. Rostul liceului obligatoriu (şi implicit al legii pentru aşa ceva) nu reiese. Cu atât mai puţin se vede vreo perspectivă pentru învăţământul profesional.
Potrivit modificărilor aduse Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (exact spus, articolului 16),  „învăţământul liceal şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.
O intervenţie asupra duratei şcolii obligatorii reprezintă o modificare esenţială a sistemului naţional de învăţământ. Implicaţiile sunt de ordin economic, social, cultural; vizează politici publice, decizii personale, filozofie de viaţă; priveşte indivizi, familii, comunităţi. În aceste condiţii, decizia era normal să se bazeze pe cercetări şi să fie exprimată cu argumente ştiinţifice. Or, fundamentarea deciziei de creştere a duratei învăţământului nostru la 15 ani este formulată în termeni de felul „grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se concentrează pe diverse abilitați necesare pentru viitor. Vârsta preșcolară este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Micuții devin conștienți de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate față de ceea ce observă sau nu cunosc”.
Momentul care părea deschis odată cu alocarea numărului de locuri în învăţământul superior după necesităţile direcţiilor de evoluţie economică se vede că nu este dus mai departe, în sensul unei abordări de ansamblu, care să cuprindă şi cerinţele profesionalizării de nivel mediu. Modificarea legii în ceea ce priveşte durata părţii obligatorii a unor cicluri de învăţământ ar fi putut să fie potrivită şi pentru fixarea cadrului orientării profesionale, deschiderilor şi conexiunilor în acest sens. O durată şi o consistenţă mai mari decât în prezent ale şcolii obligatorii de după gimnaziu sunt necesare. Cu numai o jumătate de liceu obligatorie (clasele a IX-a şi a X-a), ritmul cu mersul economiei şi al aşteptărilor sociale nu poate fi păstrat. Este o constatare care nu ţine de formulările devenite stereotipe, referitoare la „tehnologiile viitorului”, „societate cunoaşterii”, „industria 4.0”, ci reprezintă o evoluţie firească. Mărirea şcolii obligatorii nu este o prevedere de moment, ci a revenit periodic, impusă de procesul evoluţiei. Legiferarea a fost mereu necesară. Aceasta nu înseamnă că mărirea perioadei obligatorii de educaţie şi formare de după gimnaziu trebuie să se confunde cu generalizarea liceului. Perioada ar fi de dorit să asigure cadrul, iar legea în formă actualizată să prevadă posibilitatea ocupării acestuia cu o şcolarizare obligatorie după opt clase, fie prin liceu, fie prin învăţământ profesional.  
Prelungirea liceului şi impunerea acestuia ca obligatoriu, fără alternativă, se dovedeşte lipsită acoperire în condiţiile realităţii actuale din societatea noastră: abandon şcolar foarte mare la trecerea din gimnaziu în liceu, ponderi alarmante ale neprezentării şi ale eşecului la bacalaureat, deci accentuarea la sfârşitul liceului a pierderilor de la începutul acestuia, neconcordanţă între pregătirea asigurată de liceu şi cerinţele pieţei muncii şi ale învăţământului superior. Peste toate, se situează lipsa celor care în mod larg uzual se numesc meseriaşi, lipsă reclamată insistent de angajatori şi pe care nu liceul este cel destinat să o elimine, ci învăţământul profesional. De aceea, necesar şi normal ar fi ca obligaţia frecventării celor 15 ani de învăţământ să poată fi îndeplinită şi prin urmarea liceului integral, şi prin opţiunea pentru şcoală profesională.

 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 2 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de dragnea, infractor:
    decat ca sa nu oprim analfabetii sa ajunga demnitari!
    2018-05-15, 14:08:05 (adresa: 83.103.229.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Dacă Sistemul Juridic e defect în 0glindă : Dem ...
Analist american: „E vremea să facem curat în România! SUA trebuie să sancționeze clar politicienii români corupți şi să elimine astfel influenţa lui Putin”

decat 2900 de milioane de euro am scos, din romani ...
Ți-ai făcut ITP-ul?Acum poți rămâne fara masina!

carmen dan spune un banc, dancila rade, dar nu int ...
Cine gestionează şi răspunde pentru pesta porcină

daca nu scoti 2900 lei si suspendarea inmatricular ...
Ți-ai făcut ITP-ul?Acum poți rămâne fara masina!

3 pupa l n dorsala pe bufonul din latul habspurcic ...
Analist american: „E vremea să facem curat în România! SUA trebuie să sancționeze clar politicienii români corupți şi să elimine astfel influenţa lui Putin”

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Eveniment

Economie

Fonduri Europene

Actualitate Companii

Politic

Business Style

Actualitate