Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

Controverse în vânzarea terenurilor agricole

Actualitate - DAN EMANUEL DOBREANU
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2018-06-11

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:



Parlamentul analizează modificarea Legii Nr.14/2014 care reglementează și în prezent vânzarea terenurilor agricole. Prin acest act normativ au fost stabilite anumite criterii, dar cel mai important decurge din Art.2, ce prevede că de aplicarea acestei legi se bucură cetățenii români, respectiv cetățenii membri unui stat al Uniunii Europene. Art. 2 poate constitui un răspuns formulărilor populiste apărute frecvent în medii publice: ,,Noi nu ne vindem țara”. ,,Se confirmă un drept alocat tuturor cetățenilor din UE. Prin Art. 4 vânzările sunt condiționate de anumite criterii, respectiv prevederile Cod Civil, ca și alte drepturi de preemțiune. Problema esențială a înstrăinării terenurilor agrare a apărut odată cu o constatare ce a provocat discuții și anxietăți. Un mare număr de terenuri aflate anterior în posesia țăranilor au fost achiziționate de antreprenori străini, fapt ce a generat temerea absurdă că ,,Ne vindem țara”. Prețurile reduse și calitatea terenurilor au reprezentat o atracție deosebită pentru investitorii străini. Se apreciază că în perioada 2008 - 2012 aceștia au investit în terenuri agricole peste un miliard de euro. Statistici întocmite de Ministerul Agriculturii confirmă însă că principalii antreprenori agricoli sunt de origine română, care au reușit să lucreze enorme suprafețe agricole folosind în plus metoda arendării. Patrioții de serviciu au lansat sloganul: Străinii jefuiesc țara, dar a dialoga pe această temă este inutil. Terenul agricol nu poate emigra, iar pentru activitatea și veniturile obținute actualii antreprenori din agrcultura română plătesc impozite, care cu cca. 15 ani în urmă păreau imposibile. Nu se ia în considerație că noua agricultură privată a reprezentat folosirea unei forțe de muncă și a unui imens inventar agricol (evident importat) care au amplificat enorm valoarea unor terenuri, deținute anterior de clasa țărănească sub forma unor loturi minore de unică subzistență. Dar principalul aport al schimbării profilului proprietăților agrare s-a materializat în sporurile de producție, fapt ce ne-a transformat în mare exportatoare de cereale și alte produse ale fermelor actuale. Din importatori am devenit mari exportatori, calitate ce a influențat pozitiv economia națională sub toate aspectele.
Dar pentru a aprecia corect esența acestor modificări intervenite în structura patrimoniului agrar, este necesară analiza unor date statistice ce reflectă această evoluție. După aplicarea Legii 18/1991, Ministerul Agriculturii a colectat date de la autoritățile județene și, conform unor informări primite în acest sens, rezultă că existau 2.598.749 gospodării private cu terenuri însumând 6.576.459 ha. Aceste proprietăți reprezentau loturi cu o suprafață medie de 2,53 ha. respectiv caracteristică principală a unor proprietăţi de subzistență, incapabile să ofere deținătorilor posibilitatea unor minime venituri de esență vitală. Aceste aspecte au determinat câteva consecințe ce s-au reflectat pe parcurs în procesul de dizolvare a patrimoniului țărănesc. Multe din aceste loturi nu mai erau lucrate, stăpânii acestora obosiți, bolnavi și incapabili de eforturi mai intense, au preferat să vândă sau să arendeze terenurile, astfel că pe parcurs valoarea comercială a acestora fiind în creștere, a reprezentat un punct de atracție pentru proprietari. Merită de subliniat că, din cauza greutăților intâmpinate, o mare parte din cei tineri au preferat să se mute în orașe, iar cei cu o pregătire mai deosebită au emigrat definitiv.

 Date certe privind situația patrimoniului agrar se pot reține din Recensământul General Agricol întocmit de INS și Ministerul Agriculturii între 2 XII 2010 și 31 XII 2011. Din situațiile întocmite rezultă următoarele date:
Proprietăți între 1 – 5 ha 2.505.543 exploatări cu 3.137.443 ha, (37%)
Proprietăți între 5 – 50 ha 229.599 exploatări  (684.496 ha)
Proprietăți între 50  – 100 ha  6.516 exploatări (336.762 ha)
Proprietăți peste 100 ha 10.434 exploatări (4.139.755 ha - 41%)
 Total Arabil 8.305.473 ha

Diferențele față de anul 1992 sunt extrem de mari. Față de o suprafață de 6.
576.459 ha. aflată în posesia agriculturii țărănești la începutul deceniului, ea scade la 3.137.443 ha. cât figurează în statistica INS la data de 31 XII 2011. Diferența se regăsește în fermele peste 100 ha. care reprezentau 41% față de totalul arabil existent.

Lichidarea proprietății țărănești este cert urmarea unei catastrofe sociale. Ţărănimea română a fost clasa socială cea mai vulnerabilă din întreaga societate românească. Ea a suferit enorm din cauza invaziilor străine, fiind în același timp și afectată de abuzurile impuse de cei care conduceau țara (domnitori, boieri, mănăstiri ş.a). Făcând o scurtă incursiune în istorie, se poate constata că situația locuitorilor din mediul rural a fost lamentabilă, doar ce până în Sec. XIX aceștia au fost obligați să suporte reglementări și învoieli cu un pronunțat caracter arhaic. În realitate, țăranul devenise șerb pe proprietățile clasei conducătoare, iar eliminarea unor obligații de tip feudal a intervenit de-abia la finele Sec. XIX., clasa fiind desființată în 1893. Inegalitățile de natură patrimonială au fost parțial soluționate în anul 1864, când are loc prima expropriere realizată sub îndrumarea lui Cuza și Kogălniceanu. Au fost repartizate țăranilor aproape o treime din totalul arabil existent la finele Sec. XIX. Unul din motivele esențiale ale degradării proprietății țăranilor începând cu primele exproprieri îl constituie fracționarea pe cale succesorală a terenurilor. Revolta țărănească din 1907 a fost un prim simptom al nemulțumirilor acestora, evenimentele din 1907 au determinat Parlamentul să analizeze cauzele într-o celebră sesiune începând cu data de 10 martie 1907. În cadrul lucrărilor respective s-au înfruntat cele două aspecte fundamentale ale crizei agrare, argumentate separat de Partidul Conservator și de PNL. Marele om politic P.P. Carp a arătat că distribuind întreg patrimoniul națiunii nu s-ar rezolva integral criza respectivă, deoarece proprietatea țărănească este grav afectată de fenomenul nociv al fracționării terenurilor (pe cale succesorală) care anulează efectele exproprierilor din trecut ca și cele considerate necesare de către PNL. Pentru reglementarea definitivă a crizei agrare, Carp a propus adoptarea în regim de urgență a unei legi, care să interzică divizarea terenurilor agricole sub un plafon de cca. 15 - 20 ha. În aceste condiții, într-un interval de maximum un secol, proprietățile țăranilor se vor transforma în ferme cu suprafețe mijlocii, în măsură să asigure proprietarilor un nivel de viață superior, contribuind alături de proprietățile mai mari la stabilitatea mediului agrar și evident la progresul agriculturii naționale.
Propunerea a fost respinsă de PNL, care prin vocea lui I.I.C. Brătianu a contestat adoptarea unui act contrar Codului Civil ce permitea libertatea deplină pe plan succesoral. Este de reținut că la 10 martie 1907 a fost compromisă definitiv soarta mediului țărănesc din țara noastră.
Schimbările intervenite în structura proprietăților agrare prin lichidarea loturilor țărănești de subzistență au produs și efecte pozitive. Reconstituirea unei mari proprietăți agrare (dominată de antreprenori români) reprezintă astăzi cca 50% din totalul arabil. Am devenit mari exportatori de cereale, marile ferme având posibilități tehnice la nivel european, fiind în același timp în masură să contribuie la PIB și să asigure locuri de muncă pentru mulți locuitori ai mediului agrar.
Este incontestabil că lichidarea forțată a micilor loturi țărănești constituie o veritabilă catastrofă socială. Se pune problema dacă această tragedie era evitabilă.
Dacă acest proces cu uriașe implicații sociale încă în curs a determinat avantaje enorme pe plan economic, el va constitui o dramă în istoria noastră. Există iînsă și comentarii favorabile pentru schimbările actuale. Mediul țărănesc a fost considerat un balast în cadrul evoluției sociale și spirituale a națiunii noastre. Să ne aducem aminte de comuniști care urmăreau prin lichidarea satelor, eliminarea fizică a întregului mediu țărănesc. Este cert că datorită miopiei politice a claselor conducătoare, în cursul Sec.XIX și XX mediul respectiv considerat subdezvoltat, incult și îmbătrânit prematur nu s-a bucurat de o atenție deosebită. Soluțiile adoptate în trecut mai mult demagogic decât constructiv, au fost mediocre, problemele esențiale din lumea agrară și în special cele legate de degradarea patrimoniului fiind incompetent tratate.
 O istorie obiectivă va reține data de 10 martie 1907 ca debutul anihilării unei clase sociale, deoarece au fost respinse soluții ce puteau reglementa în timp, suferințele unui mare număr din concetățeni noștri.
Suntem astăzi martori a două catastrofe sociale. Lichidarea unui segment din populația acestei națiuni și emigrarea a peste trei milioane de nemulțumiți, sunt indiscutabil rezultatul unor eșecuri politice.

 
  • Currently 1.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 1.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    4 faci furt de expresie jigodie= huligan adresata ...
    Un călător s-a aruncat în fața metroului, dar nu a fost rănit

    5 tu nu ai deloc ...
    Veste soc despre plata pensiilor: Ce trebuie să facă urgent toți pensionarii români

    pisha: deci tu o ai mai mica decat inflația! ...
    Veste soc despre plata pensiilor: Ce trebuie să facă urgent toți pensionarii români

    decat ca tot la parnaie ma pensionez! ...
    Lovitură pentru guvernul DĂNCILĂ! Dezvaluiri incendiare despre planurile instaurării dictaturii în România! Măcelul aplicat de jandarmi confirmă totul

    dragnea, infractorul criminal, analfabetul sef, vo ...
    Un călător s-a aruncat în fața metroului, dar nu a fost rănit

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: