Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate

La cetăţile săseşti din Transilvania - Partea a III-a. Oameni şi obiective de patrimoniu

Actualitate - Anca Filoteanu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


imagine-articol-1

Data adaugarii: 2018-08-09

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

VALEA VIILOR - WURMLOCH 
Wurmloch ar însemna în dialectul săsesc fie “Padure cu şerpi” fie „Târgul Vitelor”. În mijlocul aşezării, atestată documentar la 1305, se ridică biserica în stil gotic târziu, precedată cu certitudine de una romanică.
La interior, altarul din lemn e cel original de la 1770, stranele corului, parţial pictate - parţial sculptate, sunt foarte valoroase. În cor, pe locul cristelniţei romanice din gresie cizelată, se afla pe vremuri o fantână, sursa de apă a cetăţii în caz de asediu.
Michael Weber este unul dintre cei doi saşi ramaşi în localitate, din cele 800 de suflete ale comunităţii existente în 1985. Domnia sa ne spune că orga funcţională a fost realizată în 1807-1808 de un elveţian, că strana preotului e o construcţie dintre cele mai vechi, de la 1324, iar aşezarea în bănci se facea şi aici dupa o regulă riguroasă.
Iniţial în sec. al 13-lea la Wurmloch traiau 3-400 de saşi, agricultori dar şi rotari, fierari, tâmplari, morari, dogari, cojocari sau ţesători. Dintre ei, 150 au lucrat la construcţia bisericii şi a zidurilor de apărare.
Cu amenajările sale defensive perfecte şi de o mare frumuseţe, cu turnul corului foarte înalt, specific Văii Târnavelor, necesar supravegherii în zonă, cu clopotniţa-donjon de patru nivele, din piatră şi bolţi de căramidă, cu incinta ovală din ziduri de până la 6-7 metri înălțime, cu trei bastioane pe flancuri şi poarta sa închisă cu hersă, ansamblul fortificat din Valea Viilor este din 1999 pe lista monumentelor UNESCO.

CISNADIE - HELTAU
Se presupune că Cisnădie (Heltau), de la 10 km sud de Sibiu, la poalele Măgurii Cisnădiei, se gaseşte pe locul fostei localităţi Ruetel, fondată de coloniștii saşi în 1150 şi distrusă de năvălirile mongolilor.
Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Prima biserică de piatră în stil romanic, închinată sfintei Walpurga, a fost construită pe la începutul sec. al 13-lea, dar în timp a suferit numeroase modificări, fiind transformată în stil gotic în prima jumătate a sec. al 15-lea. Atacurile repetate ale turcilor din perioada sec. 15-17 au produs multe distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti, ca şi epidemia de ciumă din 1660. Fortificarea a început după atacul turcesc din 1493. Ioan Bell ne poveşteşte că la ea au lucrat mai multe generaţii, în mai multe etape. Turnul central a fost supraînălțat și dotat cu metereze, s-au construit două bastioane, o incintă ovală cu două centuri de ziduri, şapte turnuri de apărare cu creneluri, o barbacană lungă de intrare și șanțuri care puteau fi umplute cu apă.
În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania şi în 1500 aşezarea a primit dreptul de a ține târg anual. Turnul clopotniță, înalt de 32,5m, are șapte nivele. Pentru că a ars de mai multe ori din cauza trăznetelor, în 1795 aici s-a instalat primul paratrăznet din Transilvania.
În biserică, în absida altarului transformată în trezorerie, ascuns în perete, s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", averea bisericii compusa din obiecte medievale de mare valoare. Ascunzătoarea a fost descoperită în 1793 iar, din 1915, acest Tezaur se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Tot în absida altarului se mai păstrează urme de frescă ramasă de pe vremea când lăcaşul era încă o biserică catolică, deci anterioară Reformei de sec.16.
Biserica din Cisnadie găzduieşte obiecte de cult aduse de pe la alte lăcaşuri distruse sau degradate: trei altare pictate, două orgi: cea originala de la 1780, şi orga mare, mai noua.
La recensământul din 1941, în Cisnădie trăiau 3.691 de persoane de origine etnică germană. Exodul saşilor transilvăneni spre RFG a început în anii 1950 şi s-a accelerat după 1989. Azi, comunitatea săsească e fomată din persoane cu vârste între 60-90 de ani, căci tinerii cu familiile lor au plecat din România. Mai există însa şcoli în limba germană, foarte căutate de copii de toate etniile.
CISNĂDIOARA - MICHELSBERG
Tot pe la poalele munţilor Cibinului, la 2km de Cisnădie şi 10km de Sibiu, pe un drum străjuit de pomi fructiferi, se ajunge la Cisnădioara. Pe vremuri, acolo erau şi vii, dispărute însă, probabil odată cu saşii. Am urcat alături de Carmen Kelber până în vârful dealului de stâncă, la cea mai veche biserică fortificată de stil romanic pur din Transilvania. Închinată Sf. Arhanghel Mihail, aceasta se păstrează în forma originală, de bazilică cu trei nave, aşa cum a fost ea construită din piatră acum 883 de ani, adică la 1180. Aici au vieţuit călugării cistercieni vreme de trei sute de ani, înainte de a fi transformată în biserică evanghelică. La 1223, lăcaşul a fost donat abaţiei cisterciene de la Cârţa, fiind folosit ca loc de popas în marele pelerinaj către Ierusalim din sec. 12-13. A mai jucat rol de închisoare, cetate de arcaşi, loc de ascuns avuţiile sau alimentele pe timp de vara.
Locul s-a ales strategic, dar şi pentru că materialul de construcţie era la îndemână - o stâncă mare din care s-a spart piatra necesară ridicării bisericii şi unei părţi din zid, la 1241.
În curte mai există încă bolovani mari de râu, folosiţi pe vremuri în scop de apărare, fiind aruncaţi de pe ziduri, peste duşmani. Tradiţia locală cerea tinerilor înainte de căsătorie, ca probă de bărbăţie, să urce câte un asemenea bolovan, din sat, până la biserică.
Acest cuib de vulturi nu a fost uşor de cucerit. Doar in sec. al 17-lea turcii au reuşit sa pătrundă. Au jefuit, au dat foc bisericii, ca şi satului, şi au luat locuitorii în robie. După incendiu, biserica a ramas o sută de ani fără acoperiş, motiv pentru care pictura nu s-a mai păstrat.
În interiorul lăcașului din Cisnădioara e amplasat un impresionant Memorial al celor căzuţi în Primul Război Mondial, în 1916, în luptele din jurul Sibiului. Combatanţi germani și austro-ungari, plăcile lor funerare au fost strămutate din cimitirul de la Guşteriţa în anul 1940 şi aşezate aici în biserică, de jur-împrejurul altarului.
Monumentul este cunoscut pentru acustica sa, aici fiind organizate concerte, spectacole de teatru şi expoziţii.
Platoul îngust pe care este construită bazilica e înconjurat, ca o adevarată cetate, de o incintă simplă, crenelată, cu ziduri de 4-6m spre exterior, cu un turn de poartă și drum de strajă. Este una din puţinele fortificaţii săseşti anterioare invaziei mongole din 1241. Poziţia înaltă a dealului oferă o minunată vedere asupra împrejurimilor, zona fiind renumită pentru frumusețile sale naturale.
PROETNICA SIGHISOARA
La Sighişoara ne-am întâlnit cu Volker Reiter, Președintele Asociației Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret.
Cetăţean german stabilit în România din 1998, Volker Reiter este totodată presedintele Asoc. Youth Hostel România.
Proiectul său cel mai important este organizarea la Sighişoara a Festivalului anual intercultural ProEtnica. Numit la început Festivalul minorităţilor naţionale, interetnic, el a devenit astăzi intercultural, deoarece manifestarea nu e dedicată exclusiv minorităţilor naţionale ci întregii societăţi. Ideea este de a se încuraja dialogul intercultural şi de a oferi minorităţilor posibilitatea de a se prezenta, cu scopul final de a promova pacea într-o societate pluralistă şi democratică, aşa cum se statutează în Convenţia Cadru pentru minorităţi naţionale. Minorităţile trebuie privite ca o resursă a societăţii şi nu ca un pericol, lucru valabil şi pentru grupurile de refugiaţi.
Festival Intercultural ProEtnica Sighișoara, aflat anul acesta la a 16-a ediție, se va desfăşura în perioada 22-26 August.
SIBIU - HERMANNSTADT
La Sibiu, istoricii Anca Nițoi și Răzvan Pop ne-au aşteptat în Piaţa Huet, adevaratul “Km. 0” al oraşului, pentru o incursiune în istoria cetății și a minorităților sale naționale.
În Piaţa Huet se afla reşedinţa Grafului, primul fiind Herman, cel care a dat şi numele oraşului: Hermannstadt. 
În lumea săsească, instituţia grafului dispare la începutul sec. al 14-lea, saşii rămânând o comunitate liberă şi privilegiată. Majoritatea căsapiţi de năvălirea mongolă din 1241, ei vor începe să construiască biserici mari, fortificate, pentru a se putea apăra.
Construcţia Catedralei evanghelice din Sibiu, care se înalţă tot în Piaţa Huet, s-a început sub auspicii catolice, la 1360-70, şi s-a terminat după Reformă. Este în stil gotic flamboyant cu elemente baroce şi neogotice, căci constructorii şi arhitecţii saşi au dorit ca fiecare gen să îşi aducă aportul său.
În perioada medievală, la Sibiu pictura foarte interesantă, ca şi moda hainelor, a armamentului, artiştii sculptori slovaci foarte talentaţi vin cu inovaţii, evreii işi construiesc sinagogi. Dar primul non-sas proprietar în oraş, care şi-a ridicat singura casă cu două etaje din Piaţa Mare, a fost un italian: negustorul Christoforo da Firenze - cu acelaşi impact asupra urbei ca şi italienii de astăzi, care, după 1989, au deschis cele mai elegante şi cosmopolite localuri.

MUZEUL BRUKENTHAL DIN SIBIU
La Sibiu, dr. Alexandru Sonoc, Șef Secție la Muzeul de Artă Brukenthal, ne-a condus prin sălile reşedintei Baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia împărăteasa Maria Theresa i-a acordat funcţii publice importante în cadrul statului austriac. În calitate de cancelar aulic al Transilvaniei  la Viena, el işi va constitui o impresionantă colecţie de pictură, una dintre cele mai valoroase din Europa sfarşitului de sec. 18. Ea se va adauga celorlalte colecţii ale Baronului (cabinet de stampe, pinacotecă, bibliotecă şi o colecţie numismatică). Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei pe perioada 1777-87, Samuel von Brukenthal îşi va construi la Sibiu palatul în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze, transformat astăzi în Muzeu.

MUZEUL ASTRA SIBIU
La Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului am vizitat unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România, alaturi de Mirela Iancu, Director Marketing Cultural.
Muzeul ASTRA este continuatorul Muzeului Asociaţiunii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român ASTRA, o asociaţie transilvană înfiinţată la jumătatea sec. al 19-lea de către intelectualii români care luptau pentru emanciparea românilor din Transilvania, pe atunci locuitori ai Imperiului Austro-Ungar. Ei au pus bazele primului muzeu integral românesc de la Sibiu, în 1905, adunând prin subscripţie publică cele mai reprezentative obiecte ale românilor din Translivania. S-a constatat că oamenii au donat ceea ce îi reprezenta pe ei în viaţa de zi cu zi, adică multiculturalitatea - obiecte identitare produse nu doar de către români, ci şi de celelalte grupuri etnice care convieţuiau în Transilvania. Astfel, prima colecţie constituită a românismului a fost de fapt o colecţie multiculturală. Aceeaşi idee de multiculturalitate razbate din toate acţiunile culturale întreprinse şi astăzi de această instituţie.
Muzeul actual în aer liber, deschis în anii 1960, a fost pregătit în anii ’50 de către Cornel Irimie (1919-1983), unul dintre cei mai importanţi etnografi şi sociologi ai României, specialist în sociologia rurală, cel mai bun discipol al lui Dimitrie Gusti și Traian Herseni.
Gandit iniţial ca un muzeu al tehnicii populare, cu scopul de a evidenţia ingeniozitatea ţăranului român si de a conserva patrimoniul pre-industrial specific zonelor rurale din România, el se întinde pe 96 de hectare, e străbătut de 10 km de alei, cu peste 300 de clădiri amplasate printre copaci, în jurul unui lac din Dumbrva Sibiului şi deţine 16.000 de exponate.
Din 2014 Muzeul ASTRA derulează proiectul european “Patrimoniul deschis”, care deschide o cale simbolică minorităţilor etnice. Muzeul are azi 18 etnii reprezentate, prin exponate sau monumente, printre care şi trei case săseşti, şi desfasoara programe culturale care aduc în faţa oamenilor nu doar obiectul în sine ci comunitatea din spatele lui. Se incearca reproducerea, într-un cadru contemporan, a contextului de viaţă al comunităţilor care trăiesc împreună în România. Mediator între rural şi urban, muzeul invită meşteri, bucătari, povestitori, dansatori, rapsozi din satele multietnice din ţara noastră şi le crează cadrul propice pentru ca tradiţiile şi valorile autentice sa poată fi transmise, în interacţie cu vizitatorii.

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROM NIA
La Sibiu a avut loc întrevederea cu dr. Paul-Jürgen Porr, Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Formaţiune politică înfiinţată oficial în ianuarie 1990, FDGR se ocupă de problemele comunităţii germane, dar activităţile sale se adresează tuturor cetăţenilor români, fie că e vorba de proiecte sociale, legate de cultură, învaţămant, sănătate, dar şi economice, de dezvoltare sau eficienţă agricolă.
La întrebările jurnaliştilor, dr. Porr a explicat că, în România, cel mai mare numar de etnici germani a existat în perioada interbelică - 800 000 de persoane provenind din toate grupările istorice (saşi, svabi, ţipţeri ş.a.). Al II-lea Război Mondial a adus prima scădere masivă. Mulţi au căzut pe front sau în prizonierat, iar în 1945 toată populaţia activă, toţi bărbaţii între 18-40 de ani şi femeile între 17-35 de ani, au fost deportaţi în URSS. Unii au murit acolo, alţii au reuşit să se întoarcă, dar numărul etnicilor germani din România a tot scăzut. La ultimul recensământ de dinainte de 1989 erau 250 000. În 1992, datorită emigrării masive de dupa Revolutie, mai rămăseseră jumătate - 120 000. Între 1990-2000, numărul lor a mai scăzut odată la jumatate, la 60 000, de data aceasta nu prin emigrare, ci prin dispariţie biologică. Iar la ultimul recensământ s-a mai numarat o populaţie în general îmbatranită de doar 40 000 de persoane. Pentru fiecare dintre acestea s-a pus la un moment dat problema de a părăsi sau nu România. Dr. Porr recunoaşte că nu a fost niciodată tentat să plece din ţară, în primul rand din motive profesionale, şi că nu regretă nici un moment faptul că a rămas aici.
La întrebarea referitoare la situaţia bisericilor fortificate din Transilvania, dr. Porr a răspuns că proprietarul tuturor acestora este Biserica Evanghelică, dar că nici o biserică şi nici un stat din lume, fie el cât de bogat, nu are atâţia bani cât să îşi poată restaura şi întreţine tot patrimoniul istoric. Dar FDGR, alături de Statul Român, se străduieşte să salveze măcar cele mai importante dintre bisericilor fortificate. Există chiar o fundaţie româno-germană co-prezidată de cei doi şefi de stat, ai României şi Germaniei, prin care statul german susţine financiar programe pentru salvarea acestor monumente, dintre care unele au ajuns deja sub patronaj UNESCO. În ultimii ani, 18 dintre acestea au fost renovate, s-au efectuat reparaţiile cele mai urgente la acoperis şi există o listă de priorităţi şi mai multe programe în derulare.

CONCLUZII
În aceste zile de iulie, cu soare filtrat printre stropii de ploaie, vegetaţia exploziva a miezului de vară, de un verde stralucitor, câmpurile şi fâneţele bogate în plante de leac şi flori colorate, un curcubeu arcuit peste munţi, totul - natura întreagă - a contribuit la reuşita călătoriei.
La proiect au participat o serie de jurnalişti din presa scrisă, radio și televiziuni, printre care s-au numărat şi unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
Programul s-a desfăşurat sub impecabila organizare şi coordonare a participanţilor din partea DRI, Annamaria Peter, Julia Lakatos şi Aidun Curt-Mola, nepotul ultimului baş-muftiu de Dobrogea şi Cadrilater, cu jurisdicţie de la Tulcea la Kaliacra, care a demonstrat că, de data aceasta, tătarii au bătut la porţile cetăţilor săseşti cu gânduri pasnice!
A fost o atmosfera de cooperare şi bună întelegere care a creat nu doar legături profesionale ci şi prietenii.

 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Adauga comentariul tau:
    * Nume: Email:

    * Mesaj:

    caractere rămase.

    Câmpurile notate cu * sunt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Mesajele sunt citite de redactorii Curierul National şi pot fi publicate in ziar.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Dacă Sistemul Juridic e defect în 0glindă : Dem ...
    Analist american: „E vremea să facem curat în România! SUA trebuie să sancționeze clar politicienii români corupți şi să elimine astfel influenţa lui Putin”

    decat 2900 de milioane de euro am scos, din romani ...
    Ți-ai făcut ITP-ul?Acum poți rămâne fara masina!

    carmen dan spune un banc, dancila rade, dar nu int ...
    Cine gestionează şi răspunde pentru pesta porcină

    daca nu scoti 2900 lei si suspendarea inmatricular ...
    Ți-ai făcut ITP-ul?Acum poți rămâne fara masina!

    3 pupa l n dorsala pe bufonul din latul habspurcic ...
    Analist american: „E vremea să facem curat în România! SUA trebuie să sancționeze clar politicienii români corupți şi să elimine astfel influenţa lui Putin”

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: