Acest articol contine 2 imagini:

» Punctajul obţinut de băncile comerciale prezente pe piaţa românească
» 7 bănci au picat un examen aranjat

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Testul de stress pentru cele 91 de instituţii financiare europene nu a fost prea stresant
Analiştii spun că duritatea testului a fost scăzută şi că s-a ignorat posibilitatea unor falimente de stat
Atebank, singura bancă prezentă în România care nu a răspuns parametrilor testului

Dintre cele 91 de bănci europene care au fost subiectul testului de stress organizat în 20 de state membre ale UE, doar şapte  nu au reuşit să îl treacă. Este vorba despre cinci bănci spaniole (Banca Civica, Diada, Cajasur, Espiga, Unnim), una din Germania (Hypo Real Estate) şi una din Grecia (Atebank), ultima fiind prezentă şi pe piaţa românească. Acestea au picat un test despre care reprezentanţii pieţei susţin că a fost totuşi destul de îngăduitor, un exerciţiu de imagine pe care ar fi fost normal ca aproape toate instituţiile financiare supuse investigaţiei să îl încheie cu succes. Băncile în cauză ar trebui să îşi suplimenteze capitalul cu sume totalizând 3,5 miliarde euro, deşi în estimările iniţiale ale pieţei se vorbea despre zeci de miliarde de euro.
Komal Sri-Kumar, director executiv al Trust Company of the West din Los Angeles a declarat pentru Bloomberg că principalul obiectiv al autorităţilor europene a fost tocmai acela de a arăta că băncile cele mai importante de pe bătrânul continent nu trebuie să ridice foarte mult capital din pieţele financiare. Faptul că numai şapte bănci au picat testul arată că acesta a fost foarte facil, iar pieţele probabil nu vor înghiţi cu mare uşurinţă rezultatul aparent pozitiv al respectivului exerciţiu. Sri-Kumar a arătat că testele subestimează posibilele pierderi ale băncilor comerciale pe pieţele de bonduri, problema riscului de default pe titlurile de stat fiind complet ignorată. Mai mult decât atât, perspectiva luată în calcul pune accentul pe poziţiile luate în pieţe şi pe titlurile de stat, dar ocoleşte importanţa volumului de credite acordat entităţilor guvernamentale. "Examenul a fost fixat în aşa fel ca băncile să nu pice testul", a conchis reprezentantul companiei din Los Angeles.
Testul a vizat 91 de bănci comerciale, cele mai importante din Europa, care reprezintă 65% din totalul sistemului bancar european, fiecare dintre acestea reprezentând, la rândul lor, mai bine de jumătate din sistemul bancar al fiecărui stat. Această operaţiune a fost organizată pentru a se verifica stabilitatea mediului financiar la nivelul UE, în condiţiile în care în primăvara acestui an pieţele financiare au reacţionat negativ la ştirile privind structura datoriilor suverane ale unor state din zona euro. Expunerea ridicată a băncilor comerciale europene pe titlurile de stat ale diverselor ţări cu probleme în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică a determinat o aversiune a investitorilor faţă de acţiunile bancare europene. Astfel, în ultimii doi ani, fondurile mutuale americane şi-au diminuat deţinerile din portofolii pe băncile europene, de la 29,8 mld. USD, la numai 12,1 mld. USD.
Charles Le Vaulx, manager de portofoliu la International Value Advisors LLC, fond cu o expunere de 8 mld. USD pe astfel de titluri, a declarat că testele de stress nu i-au schimbat opinia. "Găsim că băncile europene sunt încă subcapitalizate. În absenţa unui test al riscului suveran, stress testul acesta a fost prea uşor şi deloc credibil", a afirmat acesta. De altfel, concluzia operaţiunii, potrivit căreia cele şapte bănci ar avea nevoie de la acţionari şi din pieţele de private equity de numai 3,5 mld. euro a surprins piaţa. Previziunile anterioare oscilau între un minim preconizat la 30 mld. euro de Nomura Holdings Inc. şi un maxim de 85 mld. euro estimat de Barclays Capital.

Contestatul test american, mai transparent decât cel din statele europene

Testul de stress european a avut la bază trei scenarii: unul de bază, unul plecând de la riscuri adverse ridicate şi unul de la situaţii adverse extreme. Pentru a trece testul, fiecare bancă trebuia să depăşească în ultima versiune un nivel de 6% al indicatorului Tier 1, care măsoară adecvarea capitalului propriu în raport cu activele riscante. Potrivit actului Basel I, raportul dintre partea de equity a acţionarilor şi plasamente nu trebuie să fie mai mic de 4%, însă, investitorii în piaţă, de regulă, se uită ca acest indicator să fie mai mare de 10%. O serie de analişti acuză însă metodologia testului european. Astfel, dacă testul american efectuat anul trecut a avut la bază trei repere ce puteau fi înţelese cu uşurinţă de public (3,3% scădere a produsului intern brut, un picaj de încă 22% a preţului caselor şi o rată a şomajului de 8,9%), operaţiunea similară la nivelul UE nu este la fel de transparentă, metodologia fiind necunoscută, a avertizat într-o intervenţie la CNN Vincent Reinhart de la American Enterprise Institute.

Până la urmă nota de plată va veni

Cele mai multe probleme cu trecerea testului le-au avut băncile spaniole, pe lângă cele cinci "picate", alte şase sărind doar cu puţin peste reperul solicitat de 6 puncte (Banco Guipuzcoano, Banco Pastor, CAI PASS, Colonya - Caixa d'Estalvis de Pollensa PASS, Caja Sol PASS, Jupiter PASS). Inflamarea unei bule imobiliare importante în prima parte a anilor 2000 pare a fi lăsat urme adânci asupra sistemului bancar din Spania. Cu toate acestea, ministrul de Finanţe din această ţară, declara, cu puţin înaintea anunţării rezultatelor testului, că o picare a acestuia de către unele instituţii financiare nu înseamnă că băncile vor fi şi insolvente în condiţiile în care sunt preconizate planuri importante de recapitalizare.
Publicate vineri după închiderea pieţelor, rezultatele testului au influenţat numai marginal piaţa CDS-urilor. Pentru cea mai mare parte a celor 61 de bănci din cele 91, care sunt cotate pe această piaţă a asigurărilor contra unui faliment, spread-urile s-au ameliorat uşor. Piaţa rămâne, însă, pe mai departe circumspectă. "Testele de stress nu par a fi fost prea stresante, ci arată, mai degrabă, ca un exerciţiu politic de albire, ca o încercare de a reasigura pieţele financiare că băncile din zona euro au o structură a balanţelor contabile care să le permită să reziste şocurilor de risc suveran", a declarat Neil MacKinnon, global macro strategist la VTB Capital, subliniind că nu se face altceva decât să se amâne nota de plată.

“Oaia neagră” Atebank, în cifre

Singura companie bancară din cele 16 cu prezenţă în România care a picat testul este Atebank, în timp ce Piraeus Bank, altă bancă grecească, a îndeplinit la limită testul, cu un indicator Tier 1 de 6% (minimul acceptat). Atebank România este o bancă comercială românească al cătrei acţionar majoritar cu o deţinere de 74% este Atebank Grecia. În 2009 aceasta şi-a mărit afacerile în România, înregistrând venituri de 174,07 mil. lei, cu 50% mai ridicate decât în 2008, în timp ce cheltuielile, s-au majorat, de asemenea, de la 111,44 mil. lei, la 170,02 mil. lei anul trecut. Cu toate acestea, la nivelul profitabilităţii, Atebank a consemnat un uşor recul. Astfel, profitul brut s-a redus de la 4,13 mil. lei în 2008 la 4,05 mil. lei, scăderea fiind mai mare (-15%) pentru profitul net, care a coborât de la 3,37 mil. lei, la 2,86 mil. lei. Creditele cu probleme din portofoliul băncii reprezentau doar 0,29%, faţă de 0,36%, potrivit datelor companiei, însă cheltuielile cu provizioanele au crescut de la 30,31 mil. lei în 2008, la 62,92 mil. lei. Totalul activelor se ridicau în 2009 la 1,45 mld. lei, cu 46% mai mult decât în anul precedent când acestea se cifrau la 993,51 mil. lei. Din volumul creditelor de 895,91 mil. lei, 43,34 mil. lei îl reprezentau creditele ipotecare, cu o valoare triplă faţă de 2008.
Estimările pentru anul 2010 indică faptul că Atebank nu doreşte o reducere a expunerii pe piaţa românească. Activele ar urma să crească la 1,75 mld. lei, iar volumul creditelor preconizat este de 1,09 mld. lei, cu 22,3% mai mare decât în 2009. În ceea ce priveşte finanţarea, Atebank mizează pe atragerea de depozite de la alte bănci de 794 mil. lei. Banca are în plan deschiderea a 10 noi agenţii precum şi extinderea reţelei ATM, volumul investiţiilor pentru aceste obiective ale anului 2010 urmând să se ridice la 7,1 mil. lei. Atebank are o ţintă de profit de 6,7 mil. lei, iar din punctul de vedere al stabilităţii urmăreşte menţinerea unei limite de solvabilitate de 20% (peste norma de 8% stabilită de BNR), o rată a creditelor neperformante mai mică de 2% şi nicio agenţie să nu consemneze pierdere în 2010.

• Currently 4.90/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5