Ministerul Sănătăţii vrea să încaseze prin introducerea taxei fast-food aproximativ un miliard de euro

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cercel: Ne vom axa pe  produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, precum şi pe dulciurile hiperconcentrate
Lista produselor va fi finalizată în două-trei luni, iar taxa va fi variabilă, în funcţie de produs.
Patronatele din industria alimentară susţin că birul va duce, printre altele, la evaziune fiscală

Adrian Streinu Cercel a declarat, ieri, că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală. "Nu ne propunem să taxăm carnea şi produsele din carne, brânza şi produsele lactate, pizza şi shaorma. În schimb, ne gândim să luăm în discuţie produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, dar nu apa minerală şi sucurile naturale", a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Streinu Cercel, potrivit Mediafax. Lista  produselor va fi finalizată în două-trei luni, iar taxa va fi variabilă, în funcţie de produs.  Secretarul de stat a făcut această precizare după ce a fost prezentată o statistică privind creşterea numărului cazurilor de persoane supraponderale şi obeze, încă de la vârste foarte mici, mai ales la grupa 3-6 ani şi la copiii din învăţământul primar. De asemenea, a fost prezentată şi o statisică privind mortalitatea cauzată de această maladie la nivel european şi naţional. Ministerul Sănătăţii a organizat, ieri, o dezbatere publică având ca temă proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv aplicabilitatea taxei fast-food.

''Populaţia se va îndrepta către produse mai ieftine''

Reprezentanţii industriei alimentare prezenţi, ieri, la dezbaterea organizată de Ministerul Sănătăţii consideră că taxa pe alimentele nesănătoase va provoca evaziune fiscală şi va îndrepta populaţia spre produse mai ieftine şi mai proaste de pe piaţa neagră. Potrivit reprezentantului Romalimenta, Mihai Vişan, orice taxă are două efecte: afectează buzunarele consumatorului şi încurajează economia subterană. "Toate aceste măsuri fiscale nu fac decât să ne îngroape. Nu vom negocia cuantumuri ale contribuţiei, ci ministerul ar trebui să le discute direct cu populaţia", consideră Vişan.  De asemenea, Dragoş Frumosu, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din industria alimentară, este de părere că, în momentul de faţă, procentul ridicat de obezitate din România este cauzat de veniturile reduse care determină o alimentaţie proastă.  Un alt efect al introducerii taxei pe fast-food, amintit de reprezentanţii industriei alimentare, este faptul că românii din Ardeal şi Banat vor pleca la cumpărături în Ungaria, iar cei din sudul ţării în Bulgaria, unde produsele sunt mai ieftine.

Peste 36.000 de persoane ar putea fi disponibilizate

Vestea introducerii unei astfel de taxe a stârnit o serie de controverse încă de la început, astfel că şi reprezentanţii patronatelor din domeniu au organizat dezbateri pe această temă la începutul săptămânii. Patronatele anunţau atunci că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară. Potrivit preşedintelui Romalimenta, Sorin Minea, preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%.  La rândul său, Dragoş Frumosu a atras atenţia asupra faptului că introducerea taxei ar putea duce la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de persoane.  "Suma care se doreşte a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătăţii este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzînd vinul, berea, apele minerale şi importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro", a spus Minea  într-o dezbatere publică pe tema taxei fast-food. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a declarat că cifrele avansate de reprezentanţii patronatelor din alimentaţie, privind instituirea unei contribuţii pentru descurajarea consumului de produse nesănătoase având conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr, aditivi alimentari sunt nerealiste şi nu au bază de calcul.
Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare.  Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătăţii şi companii.