Acest articol contine 2 imagini:

»
» Jeffrey Franks, reprezentantul FMI pentru România

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

FMI ne-a avertizat că numărul angajaţilor din sectorul public trebuie redus cu 250.000 în câţiva ani
Patronatele susţin că piaţa nu are capacitatea de a absorbi forţa de muncă disponibilizată
În plus, întreprinzătorii cred că numărul şomerilor va creşte foarte mult dacă Guvernul nu ajută agenţii economici

Personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu cu 250.000 de salariaţi, cam cu cât a fost suplimentat în perioada 2006-2008, a declarat ieri şeful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks. "În ultimii trei ani, mai precis între 2006 şi 2008, sectorul public a crescut cu 250.000 de angajaţi. Pe termen mediu trebuie să revenim aici (să ne întoarcem la nivelul din 2006 - n.r.). Nu e nevoie să se facă într-un singur an, reducerea poate fi făcută pe o perioadă de mai mulţi ani", a spus Franks, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că în scrisoarea de intenţie nu este specificat numărul de salariaţi care trebuie disponibilizaţi în acest an, dar această reducere este implicită, întrucât va reprezenta baza de plecare pentru bugetul pentru anul viitor. "Va trebui să fie disponibilizări până la începutul anului viitor", a concluzionat Franks.
Numărul de posturi ocupate din sectorul public a scăzut cu 36.404 în perioada decembrie 2008 - februarie 2010, respectiv o reducere de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi efectiv ocupate, potrivit declaraţiilor secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina.
Reprezentanţii patronatelor susţin că bugetarii disponibilizaţi nu vor putea fi absorbiţi de mediul privat, fiind cel mai afectat de criza financiară şi având cei mai mulţi şomeri.

Mediul privat nu poate angaja bugetari

''În niciun caz aceşti bugetari nu pot fi angajaţi în mediul privat, pentru că Guvernul nu a făcut nimic pentru a ajuta agenţii economici. Cum pot intra 250.000 de bugetari în sectorul privat, în condiţiile în care cei mai mulţi şomeri vin de aici? Dacă Guvernul va lua măsuri anticriză şi va ajuta, va crea unele facilităţi întreprinzătorilor, probabil o mică parte din bugetari îşi vor găsi un loc de muncă, dar asta depinde numai de Guvern'', a declarat, pentru Curierul Naţional, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florea Pârvu.
Mai mult decât atât, acesta susţine că dacă în câteva luni nu se iau măsuri anticriză viabile, la numărul actual de şomeri, se vor adăuga aceşti 250.000 de bugetari plus un număr semnificativ de disponibilizaţi din sectorul privat. ''Cum să angajăm noi aceşti bugetari, când noi ne temem că dacă Guvernul nu face nimic, vom fi nevoiţi să facem noi disponibilizări în sectorul privat. Aşadar dacă nu se iau măsuri, după câteva luni ori ne gândim la un alt împrumut de la FMI, ori se umblă la taxe, fie la TVA, cota unică, sau chiar şi accize'', a explicat Pârvu. Vicepreşedintele CNIPMMR a mai spus că printre măsurile ce trebuie luate de Guvern, se numără scutirea profitului reinvestit, reducerea unor taxe pe forţa de muncă, cât şi reducerea dobânzilor bancare şi reluarea creditării către firme.

Pârvan: Mai rar vei vedea un funcţionar public lucrând în construcţii

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan ne-a menţionat că vor fi bugetari care îşi vor găsi un loc de muncă în sectorul privat, dar asta nu schimbă cu nimic situaţia dezastruoasă în care ne aflăm. ''Evident că mediul privat nu are unde angaja 250.000 de bugetari când de aici vin cei mai mulţi şomeri. Vor fi oameni de valoare care îşi vor găsi cu siguranţă un loc de muncă, va exista o concurenţă pe piaţa forţei de muncă. Probabil unii se vor angaja la firme de consultanţă, firme care lucrează cu fonduri europene, dar în rest nu văd unde s-ar putea angaja. Mai rar vei vedea un funcţionar public lucrând în construcţii sau agricultură. Tot noi, cei activi în economia românească, le vom plăti şomajul celor 250.000 de bugetari şi nu numai'', a declarat pentru Curierul Naţional Cristian Pârvan.
Pe de altă parte, acesta s-a arătat indignat de faptul că toată lumea se gândeşte ce vor face ''săracii bugetari'', dacă vor fi concediaţi. ''De ce toată lumea se gândeşte doar la bugetari? Când peste 350.000 de angajaţi din sectorul privat şi-au pierdut locul de muncă, s-a întrebat cineva ce vor face aceştia? Unde se vor duce? Ce vor pune pe masă? Cu ce îşi vor plăti ratele sau orice altă obligaţie? E oarecum ciudat să vezi că mai toată lumea se gândeşte la săracii bugetari, şi la cei din mediul privat nimeni. Pe nimeni nu a interesat de soarta lor'', a explicat Cristian Pârvan.

Rata şomajului va fi sub presiune

Rata şomajului va fi supusă unei presiuni suplimentare în perioada următoare, dar acest lucru nu va fi o problemă întrucât nivelul este încă sub media UE, a mai declarat şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks. El nu a dorit să spună dacă FMI îşi menţine estimarea făcută la misiunea anterioară, potrivit căreia numărul şomerilor ar putea atinge un milion de persoane în acest an.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), numărul şomerilor a scăzut în aprilie cu 27.098, rata şomajului ajungând de la 8,36% în martie la 8,07% în această lună. Rata şomajului a scăzut uşor, în luna aprilie, după ce a înregistrat creşteri timp de 20 de luni consecutiv.
Potrivit datelor înregistrate de ANOFM, în aprilie au fost înregistraţi 738.187 de şomeri, faţă de 765.285 în luna anterioară. "Rata şomajului înregistrată în luna aprilie a fost de 8,07%, faţă de 8,36% în luna martie 2010 şi 5,7% în aceeaşi lună a anului 2009. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 738.187 de persoane, din care 305.670 femei", precizează ANOFM. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 441.869 sunt indemnizaţi şi 296.507 neindemnizaţi, rata şomajului în rândul femeilor fiind de 7,22%.
Premierul Emil Boc declara, duminică, la finalul negocierilor cu FMI, că rata şomajului a scăzut uşor în luna aprilie comparativ cu luna martie, ceea ce justifică decizia Guvernului de a nu majora taxele în perioada de criză economică. "Vestea bună pe care am văzut-o este că, în luna aprilie, şomajul uşor a scăzut faţă de luna martie. Nu vreau să tragem concluzii pripite, dar este o direcţie bună care cu atât mai mult justifică măsura de a nu creşte impozitele şi taxele, în condiţiile în care numărul şomerilor începe uşor să scadă", a spus Boc.