Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Dominique Strauss-Kahn sustine că măsurile severe de austeritate luate în Grecia sau România nu aparţin Fondului, ci guvernelor  acestor ţări 
  
  
 Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, a apărut joi seară într-o emisiune  televizată de mare popularitate a canalului TF2 (înregistrarea fiind făcută cu o zi înainte la Washington), în care a ţinut, în principal, să facă noi precizări privitoare la actuala criză financiară şi economică mondială, precum şi asupra rolului FMI  pe care acesta  îl are în "tratarea" economiilor "bolnave". Prima precizare a fost aceea că FMI nu vine într-o ţară decât la cerere expresă. Apoi, "tratamentul" acordat, respectiv finanţarea pentru a scoate din blocaj financiar, este dată condiţionat de reducerea  deficitelor bugetare şi a datoriilor excesive. În rest, modalităţile de îndeplinire a condiţiilor respective, aşa cum cer statele europene, sunt  de competenţa guvernelor respective. Comentând, în context, protestele apărute în Grecia şi România,  Strauss-Kahn a precizat că guvernul de la Atena a fost cel care a decis măsurile extrem de severe pentru reducerea deficitului bugetar, şi nu FMI. În România, a reamintit el, noi am sugerat creşterea impozitelor, dar guvernul român a fost cel care, exercitându-şi dreptul suveran în politică bugetară, a ales reducerea salariilor. 
 
 Rolul FMI, recunoscut în întreaga lume

 Potrivit lui Strauss-Kahn, "rolul pe care l-a jucat FMI  încă de la începutul crizei creditelor bancare este recunoscut de întreaga lume... Datorită lui, dar nu numai lui, a fost evitată o criză la fel de gravă ca aceea din 1929".
 
 Zona euro nu riscă o explozie

 Evocând  ultimele evoluţii din zona euro, directorul general al FMI a afirmat: "Nu cred că zona euro riscă să cunoască o explozie. În schimb, eu cred  că  ea funcţionează prost".  În opinia sa, pentru actuala criză în zona euro şi în general în Europa, au existat soluţii, dar, sublinia el, "nu este suficient să fie evocate la diverse conferinţe, reuniuni, conferinţe de presă, ci trebuie luate măsuri în timp util şi apoi urgent aplicate". În contextul respectiv, Strauss-Kahn a  ţinut să sublinieze, de asemenea, necesitatea unei "puteri economice centrale" în Europa. Moneda euro, spunea el, funcţionează cu condiţia de a-i da mijloacele  necesare funcţionării sale.
 O monedă nu poate funcţiona decât în condiţiile existenţei  unei guvernări economice centrale la nivel european şi a  unor "resurse centralizate", obiective  pentru atingerea cărora, potrivit lui Strauss-Kahn, Europa s-a dovedit incapabilă până în acest moment. El a evocat  în acest context propunerea făcută de Bruxelles - din motive de rigoare - privind  instituirea unui control asupra bugetelor naţionale înainte de a fi prezentate parlamentelor ţărilor respective şi a comentat ironic  "ţipetele"  lansate pe marginea acestei idei. Marcând momentul actual, Strauss-Kahn spunea:
"Europa este în acest moment la mijlocul fluviului. Dacă se întoarce la malul iniţial, vor pierde euro. Trebuie, deci, mers mai departe, soluţia fiind mai mult spirit european ("plus d'Europe"). Dacă acum sunt atacuri împotriva monedei euro, mai spunea directorul FMI, acest lucru  se petrece deoarece Europa  este structural în întârziere". El consideră  că trebuie atacaţi speculatorii, mai exact cauzele speculaţiilor, pe primul loc aflându-se lipsa de încredere în soluţiile europene  şi în capacitatea ţărilor de a găsi soluţiile cele mai eficiente de a ieşi din criză şi datorii.
 
 Adevărata problemă este creşterea economică

 Adevărata problemă în Europa, sublinia directorul FMI,  "nu este cu adevărat datoria, ci mai degrabă ritmul creşterii economice,  blocat în principal de criza de încredere în  politicile economice" din Europa. Întrebat  care sunt riscurile planurilor europene de austeritate asupra creşterii economice, el  a recunoscut că, într-adevăr, există riscuri, dar pentru a le evita, îi sfătuieşte pe liderii marilor ţări europene, în frunte cu Franţa şi Germania,  să nu se axeze prioritar pe reducerea deficitelor într-un termen foarte scurt, deoarece riscă să compromită creşterea la nivel european. Trebuie reduse deficitele, dar nu în "marş forţat".  Nu este scris nicăieri cu literă sfântă că  trebuie redus deficitul bugetar până la 3 la sută din PIB până în 2012 sau 2013. Ceea ce este important pentru  recâştigarea încrederii, spunea Strauss-Kahn, este  să arăţi că ai un plan  serios de redresare şi să existe certitudinea că la finele lui economia va fi restabilită.  Nu a contestat, însă,  necesitatea reducerii urgente a datoriilor de către ţări ca Grecia, Spania sau Portugalia.

 Prognoză modestă pentru 2010

 Pentru anul acesta, Strauss-Kahn prevede o creştere în zona euro de doar 1 la sută, faţă de 3 la sută în SUA, unde Executivul federal are un cuvânt mult mai greu în definirea politicii economice. Europa, spunea  directorul FMI, nu este singura care are datorii, dar diferenţa constă în faptul că în Europa nu există  acum creştere economică. Dacă europenii ar fi avut un ritm de creştere de 3 la sută, nu am mai fi fost atât de preocupaţi de chestiunea  datoriilor, iar euro n-ar fi fost ţinta atacurilor, a conchis Strauss-Kahn.