Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Premierul Emil Boc nu garantează că TVA şi cota unică nu vor fi majorate din 2011
Menţinerea actualului nivel de taxare depinde de evoluţia economiei internaţionale şi de aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare în acest an, susţine Boc
FMI: Fondul a sugerat autorităţilor române o variantă cu accent pe creşterea veniturilor, prin majorarea TVA şi a cotei unice, dar şi trecerea la impozitarea progresivă

După ce preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat o serie de măsuri de austeritate pentru a ne încadra în limitele acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), printre acestea regăsindu-se reducerea cu  25% a fondului de salarii din sistemul bugetar, diminuarea cu 15% a pensiilor  ca de altfel şi a ajutorului de şomaj, precum şi o reducere masivă a subvenţiilor, se pare că există în continuare pericolul majorării taxelor şi impozitelor.
Potrivit  premierului Emil Boc menţinerea actualului nivel de taxare depinde de evoluţia economiei internaţionale şi de aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare în acest an, premierul evitând astfel să prezinte garanţii că TVA şi cota unică de impozitare nu vor fi majorate din 2011.
Întrebat la finalul discuţiei cu patronatele, dacă garantează că TVA şi cota unică nu vor fi majorate de Guvern începând cu 2011, premierul a evitat să răspundă tranşant. "Cu o condiţie: să nu se agraveze criza economică internaţională, iar aceste măsuri să se poată implementa", a spus Boc.
În ceea ce priveşte măsurile anunţate de către autorităţile române, reprezentanţii FMI au subliniat faptul că  Fondul a sugerat autorităţior o variantă cu accent pe creşterea veniturilor, prin majorarea TVA şi a cotei unice, dar şi trecerea la impozitarea progresivă, însă anumite reduceri dificile privind cheltuielile ar fi fost luate în calcul în orice scenariu. "Am discutat diferite opţiuni referitoare la mixul adecvat de măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opţiune care ar fi pus accentul pe venituri. Între măsurile discutate s-au numărat majorarea TVA şi a taxei unice, dar şi o trecere la o impozitare progresivă", a spus şeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey Franks, citat într-un comunicat al Fondului.
Totuşi, din cauza deficitului bugetar, măsuri de reducere a cheltuielilor ar fi fost necesare în orice scenariu. "Având în vedere deficitul bugetar, anumite reduceri dificile de cheltuieli ar fi fost necesare în orice situaţie avută în vedere", a afirmat Franks.
Oficialul FMI a mai spus că autorităţile române şi Fondul sunt în totalitate de acord în privinţa necesităţii unor măsuri de corecţie pentru abordarea situaţiei economice dificile care afectează România, se mai  notează în comunicat. "Opţiunea Guvernului român se concentrează mai ales pe renunţarea la ceea ce consideră a fi creşteri nesustenabile ale cheltuielilor din ultimii ani", a spus Franks.
Fondul menţionează că decizia în privinţa măsurilor de urmat aparţine Guvernului şi este de acord că alegerea Executivului va asigura menţinerea deficitului în limite adecvate în anul 2010.

FMI: România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor.
"Guvernul român ne-a spus: Vom taia 20 - 25% din salariile funcţionarilor. Noi am spus nu, nu luaţi această măsură dacă vreţi să faceţi economii, măriţi impozitele şi mai ales impozitele pentru cei mai bogaţi. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Şi acesta este adevărul: Guvernul decide întoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situaţia şi care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, Guvernul român le-a ales", a spus directorul FMI, citat de Mediafax.
Strauss-Kahn a lăsat astfel să se înţeleagă că oficialii FMI au propus Guvernului să renunţe la cota unică şi să treacă la impozitare progresivă, cu taxe mai înalte pentru populaţia cu venituri mai mari.

Vlădescu: Măsurile Fondului ar fi afectat toată populaţia

În replică, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a afirmat că FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% şi a cotei unice la 20%, măsuri care ar fi afectat întreaga populaţie, şi că nu înţelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate. "FMI a considerat în mod constant că reducerea cheltuielilor salariale şi sociale este obligatorie pentru o corectă ajustare a deficitului bugetar. Pe parcursul discuţiilor, FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% şi a cotei unice la 20%. În niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusă reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar cu minimum 20%. Îmi este greu să înţeleg în ce măsură creşterea TVA la 24% şi a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogaţi. Ar fi fost afectată întreaga populaţie a României, inclusiv persoanele care în anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat", a spus Vlădescu.
Acesta a arătat că pe parcursul negocierilor desfăşurate în perioada 27 aprilie - 10 mai 2010, la Bucureşti, au fost analizate diverse scenarii de reducere a deficitului bugetar de la 9,1% la 6,5%, ulterior la 6,8%.

Vasilescu: Scenariul cel mai pesimist ar fi creşterea TVA

Dat fiind contextul actual,  Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu consideră că scenariul cel mai pesimist ar fi ca Guvernul să nu reuşească să scadă pensiile şi salariile şi să se treacă la creşterea TVA. "Există trei planuri. Primul este cel al amputării salariilor şi pensiilor, al doilea se referă la creşterea taxelor, iar cel de-al treilea, cel despre care se discută acum, sunt soluţiile alternative. Sunt mii şi mii, de fapt. Dar cine să lucreze la ele? E aproape o muncă sisifică, nu cred că e posibilă la această oră. Soluţia pe care a ales-o Guvernul este cea mai complicată, dar este răul cel mai mic. Soluţia creşterii taxelor este răul cel mai mare", a spus Vasilescu.
Acesta a menţionat că măsurile anunţate nu sunt de ieşire din criză.
"Măsurile de ieşire sunt fireşti: este nevoie de investiţii şi de exporturi. Roţile sănătoase ale creşterii PIB. Totodată, consumul este necesar", a explicat Vasilescu.
Totodată, acesta a declarat că dacă România nu va ajunge să aibă o creştere economică sănătoasă, este de preferat să rămână în recesiune.

Soluţia ungurilor: Reducerea taxelor pentru stimularea creşterii economice

Dacă în România nu este evitată  creşterea taxelor şi a impozitelor, se pare că noul Guvern ungar s-a angajat, potrivit Reuters, în programul de guvernare, să scadă impozitele şi dobânzile pentru a stimula creşterea economică, însă nu a indicat ce acţiuni va întreprinde pentru reducerea datoriilor, măsură cerută de creditorii internaţionali.
Partidul premierului desemnat Viktor Orban, Fidesz, a câştigat alegerile generale în luna aprilie.
Economia ungară a scăzut cu 6,3% în 2009 şi ar putea stagna în acest an. În aceste condiţii, partidul Fidesz a anunţat că politica economică se va concentra pe revenirea la creştere. Planul de guvernare menţionează un program de reducere a taxelor pentru companii la un nivel sub media ultimilor patru ani în Europa Centrală şi notează că reducerea birocraţiei ar putea aduce alte economii importante pentru afaceri. "Simplificarea sistemului de taxare şi reducerea poverii administrative poate tăia direct din cheltuielile anuale ale companiilor cu 300-500 de miliarde de forinţi (1,3-2,2 miliarde de dolari). Este important ca următorul Guvern să scadă dobânzile la nivelurile din Europa de Vest cât de curând posibil", se arată în document.

Boc: Salariile şi pensiile pot fi majorate în 2011 doar prin restructurare

Pe de altă parte, referitor la măsurile anunţate de autorităile române, premierul Emil Boc a subliniat faptul că  Guvernul îşi menţine decizia de a limita deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor, iar majorarea salariilor şi pensiilor din 2011 depinde de restructurarea sistemului public şi reluarea creşterii economice, următoarele şase luni fiind decisive în acest sens. "Considerăm în continuare că în perioade de criză nu trebuie majorate TVA şi cota unică şi optăm pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra într-un deficit de 6,8%. Următoarele şase luni vor fi decisive, iar de succesul acestor măsuri depinde reluarea creşterii economice şi a salariilor şi pensiilor, din 2011, cu restructurarea sectorului", a spus Boc, la finalul discuţiilor cu patronatele.
Acesta a asigurat că nu vor fi afectate alocaţiile pentru copii, persoane cu handicap, veterani de război şi foşti persecutaţi politic şi că venitul minim garantat va fi păstrat.

Patronatele susţin memorandumul cu FMI cu amendamentele propuse

Premierul Emil Boc s-a întâlnit vineri cu organizaţiile patronale pentru discuţii privind scrisoarea de intenţie convenită cu FMI, înainte ca documentul să fie aprobat de Guvern, după ce joi s-a întâlnit cu liderii sindicali.
Purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Dan Matei Agathon a declarat la finalul discuţiei cu premierul Emil Boc, că patronatele susţin scrisoarea de intenţie către FMI, Guvernul acceptând 7 amendamente propuse de întreprinzători. ''Susţinem scrisoarea către FMI, din păcate cu reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, dar Guvernul a acceptat 7 măsuri din cele propuse de noi. O alternativă la scăderea salariilor şi a pensiilor era creşterea taxelor şi a impozitelor, care ne-ar fi adus într-un colaps economic, iar în luna octombrie nu am mai fi putut plăti salariile şi pensiile. Susţinem scrisoarea cu amendamentele propuse de noi, iar Guvernul a acceptat 7 măsuri'', a declarat Dan Matei Agathon, după întâlnirea patronatelor cu premierul.
Reprezentanţii Guvernului au acceptat, potrivit lui Agathon, să reanalizeze ideea de a reduce contribuţia la pilonul II de pensii cu 0,5 puncte procentuale. "Acest transfer înseamnă o naţionalizare a banilor tinerilor de 30 de ani, care cotizează la pilonul II  i distrugerea viitorului lor", a spus acesta.
De asemenea, premierul a promis patronatelor că nu va elimina facilităţile fiscale pentru domeniul IT.