Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Curierul Naţional a mers în teritoriu, unde fermierii spun că s-ar putea să avem cel mai slab an agricol din ultimii 20 de ani
Chiar dacă a nins în ultima vreme, fermierii spun că doar dacă precipitaţiile vor fi considerabile există şansa salvării agriculturii în 2012
Aceştia au probleme cu subvenţiile, preţurile ridicate la seminţe, erbicide şi motorină şi se tem să contracteze credite

În anul agricol 2011, producţiile au fost mult mai bune faţă de anii anteriori atât la grâu, porumb şi floarea-soarelui datorită contribuţiei Ministerului Agriculturii, fermierului şi lui Dumnezeu, însă anul acesta va fi cel mai slab an agricol din ultimii douăzeci, ne-a spus fermierul Florea Niţu.
"În 2011 am obţinut 4.200 kg de grâu la hectar, la floarea-soarelui 2.200 kg, iar la porumb 6.000 kg. Având în vedere că se preconizează o secetă în plină iarnă, în 2012 va fi cel mai slab an agricol din ultimii douăzeci, pentru că seceta este atât de mare încât umezeala în sol există undeva la 6-7 centimetri şi în rest este uscătură, însă mizez pe aceleaşi tipuri de culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui). Dacă precipitaţiile vor fi considerabile în această perioadă, există şansa ca anul agricol 2012 să fie salvat. În ceea ce priveşte subvenţiile, acestea au fost bune. Faptul că ai banul când începi producţia şi începi pe banii tăi, care sunt în subvenţie, îţi poate permite să faci lucrări de calitate şi să-ţi iei îngrăşămintele şi erbicidele necesare", a declarat, pentru Curierul Naţional, fermierul Florea Niţu.
Acesta spune că pentru producţia de anul trecut s-a bazat pe capitalul propriu şi subvenţiile venite de la stat, dar că ar fi nevoie să se facă ceva la nivel naţional legat de sistemul de irigaţii. "Agricultura poate reprezenta un motor al creşterii economice, dar viitorul ei  depinde în primul rând de climă, iar în al doilea rând de preţuri. Culturile de grâu nu sunt pierdute atât timp cât precipitaţiile vin la timp şi în cantităţi suficiente încât să acopere necesarul de umiditate, altfel ne vom confrunta într-adevăr cu o problemă pentru că nu o să mai fie aceeaşi creştere a producţiei care să asigure în acelaşi timp şi creştere economică precum anul trecut", a arătat Niţu.
Acesta consideră că Ministerul Agriculturii trebuie să încurajeze românii să cumpere pământ şi să nu îl mai vândă străinilor, fiind cea mai bună soluţie. El spune că vom deveni grânarul Europei când subvenţiile pe suprafaţă vor ajunge în România la nivelul statelor europene, când românul va lua tractor performant de 100.000 de euro cu un credit dat pe 25 de ani cu dobândă de 5-6%, şi nu pe 5-6 ani cu dobândă de 15-20%, iar atunci se va duce şi agricultura mult mai sus.    Fermierul Niţu Florea spune că situaţia statistică pe care o dau oficialităţile, şi chiar Ministerul Agriculturii, că în agricultură sunt foarte mulţi oameni este greşită şi în acelaşi timp denaturată, pentru că cei 60% dintre români care locuiesc la ţară nu sunt muncitori în agricultură, nu sunt fermieri, nu sunt agricultori, sunt pensionari şi oameni care lucrează în diferite domenii de activitate. El arată că sunt doar câţiva fermieri, dacă sunt şi aceia, la nivelul unei localităţi, care au în subordine un număr redus de angajaţi.

Viitorul agriculturii depinde de asocierea între fermieri

Fermierul Dumitru Mihalache spune că nivelul producţiilor este dat de gradul de investiţie. Strategia adoptată anul trecut pentru producţiile pe care le-a obţinut (grâu - 4.000 kg/ha, porumb - 6.000 şi floarea-soarelui - 2.500) s-a bazat pe finanţările proprii, şi nu pe contractarea de credite pentru că există riscul să nu se obţină producţia aşteptată şi să nu aibă cu ce achita creditul, motiv pentru care a investit mai puţin.
Acesta mizează şi în acest an pentru folosirea şi a seminţelor româneşti şi a celor străine, cu toate că cel mai bun randament îl dau cele româneşti pentru că sunt mai adaptate la condiţiile noastre meteorologice şi există siguranţa producţiei, chiar dacă într-o cantitate mai redusă.
În ceea ce priveşte folosirea seminţelor străine dacă nu ai condiţii meteo bune, nu realizezi niciun fel de producţie, fiind necesar un anumit timp de adaptare, a spus Mihalache.
Acesta îşi pune speranţele tot în natură, în lipsa dotărilor corespunzătoare precum sunt în ţările occidentale, unde este asigurată apa indiferent de condiţii climatice, printre soluţiile salvatoare pentru agricultură fiind asocierea între fermieri. "Nu-i o singură măsură, există o multitudine, printre care şi gradul de asociere, lucru la care suntem îndemnaţi de 20 de ani de zile şi noi nu îl reuşim. Agricultura asta este o hibă a noastră, nu avem educaţia necesară, ne este teamă unul de celălalt şi ce s-a încercat iar nu a mers, suntem mai fragmentaţi decât ar trebui. Dacă am fi uniţi în conglomerate mai mari, am putea să ne cumpărăm utilaje mai performante şi să ne facem treaba mai bine", a precizat, pentru Curierul Naţional, fermierul Dumitru Mihalache.

"Nu există forţe pentru refacerea sistemului de irigaţii şi nici structura terenului nu îngăduie"

Totodată, Dumitru Mihalache este de părere că în acest moment nu există forţe pentru refacerea sistemului de irigaţii şi nici structura terenului nu îngăduie, fiind mai mulţi proprietari conectaţi la aceeaşi reţea de apă, nevoile unora nu coincid cu ale altora ca să se folosească apa în comun.
"Dacă se materializează nişte idei ale Ministerului Agriculturii şi fermierilor să comaseze, să facă suprafeţe mai mari, atunci poate să se realizeze, până atunci nu este posibil, nu coincid nevoile unora cu ale altora ca să foloseşti apa în comun pentru că unul vrea să cultive roşii, altul ardei. Până nu s-or comasa suprafeţele agricole ca să se facă ferme ca în Occident, de un anumit număr de hectare, până atunci nu are cum să folosească sistemul de irigaţii", a spus Dumitru.

Fermierii vor ca subvenţiile de la nivelul UE să fie aplicate uniform şi în România

Viitorul agriculturii depinde în foarte mare măsură de deciziile care se iau la nivelul Guvernului şi Ministerului Agriculturii prin politicile specifice, care au influenţă în bine sau în rău în funcţie de cum este aplicată şi practicată, consideră Dumitru Mihalache.
"Din moment ce jucăm într-o horă, nu poţi să joci după reguli diferite. Toate ţările UE au subvenţii mult mai mari şi atunci tu nu poţi să ţii pasul, e ca şi când unul ar juca în ghete, iar celălalt în cizme. Suma acordată la nivel UE va trebui să fie aplicată uniform şi în România, ca să nu se creeze dezechilibre şi discriminare între agricultori. Preţul produselor agricole stagnează întâmplător sau dirijat. În acest moment preţul la grâu este 0,65-0,70 de lei pe kilogram. Dacă preţul la motorină, utilaje, îngrăşăminte şi tot ceea ce folosim noi a crescut indiferent de cursul leu/euro/dolar, ar trebui să crească în mod proporţional şi preţul produselor, lucru care nu prea se întâmplă", a arătat Mihalache.

Preţurile la cereale sunt stabilite de cumpărător, nu şi de producător

La rândul său, inginerul agronom Ştefan Georgescu a declarat că preţurile la seminţe, îngrăşăminte, erbicide şi la motorină, mai ales cu noile accize, nu se pot discuta datorită creşterii lor în permanenţă, însă sunt învăţaţi să suporte. "Dacă se vrea ca agricultura să fie salvată, trebuie susţinută de stat, nu toţi să tragă din ea, că de acolo toţi trăiesc, inclusiv toţi aceştia care produc îngrăşăminte. Noi, agricultorii, am avut noroc cu ploile acelea din sezonul primăvară-vară 2011, care au venit la timp. În orice caz subvenţiile sunt hotărâtoare în acest moment. De asemenea, o problemă cu care ne confruntăm noi, fermierii, este aceea că preţurile la cereale sunt stabilite de cumpărător, nu şi de producător, care ar trebui să aibă şi el un cuvânt de spus, pentru că sunt prea mici comparativ cu cel al motorinei", a spus, pentru Curierul Naţional, Ştefan Georgescu.

"Trebuie construite centre de depozitare volante pe zone şi să fie ale producătorilor"

Acesta consideră că din absorbţia fondurilor UE ar trebui să se construiască centre de depozitare volante pe zone şi să fie ale producătorilor, ca să nu mai depoziteze cerealele contracost în funcţie de indicii de calitate în unităţi particulare, şi ca să poată sta acolo până la un timp optim de vânzare.

Olteanu (UNPCPR): Guvernul României ar trebui să aibă o politică activă de susţinere a agriculturii

Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, a declarat de curând pentru Curierul Naţional că există riscul major ca agricultura să tragă în jos performanţa economică a României, dar şi asigurarea hranei românilor. Acesta a spus că agricultura trebuie susţinută masiv prin subvenţii şi plăţi directe ca măcar dacă natura nu ne ajută ca în 2011, culturile, aşa slabe cum sunt, să beneficieze de o agrotehnică competitivă prin acordarea de îngrăşăminte. Costel Olteanu consideră că Guvernul României ar trebui să aibă o politică activă de susţinere a agriculturii pentru a crea premisele unei siguranţe alimentare şi stopare a escaladării preţurilor la hrană, pentru că o producţie slabă de cereale influenţează preţul cărnii, al laptelui şi al ouălor.