Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Emil Boc: România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore
Investiţiile străine nu au fost folosite destul, au rămas multe restricţii de muncă, iar fondurile UE au fost prea puţin absorbite
Nu am reuşit nici să eliminăm MCV, iar deficitul de competitivitate faţă de alte state membre a rămas mare

Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la Uniunea Europeană, dar că a acumulat şi neîmpliniri majore, cum ar fi investiţiile străine directe care nu au fost folosite pe deplin, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii de către zece state UE şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene (pe fonduri de coeziune rata contractată a fost de 64%).
Acesta a spus că alte neîmpliniri pentru perioada de după integrarea europeană a României sunt şi eşecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană şi un deficit mare de competitivitate al României faţă de alte state membre ale UE. Şeful Executivului a declarat că ţara noastră este dependentă în continuare de UE, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.
"Pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi, în consecinţă, şi împliniri, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare", a precizat premierul Boc. Acesta a menţionat şi consolidarea statului de drept în România, care s-a perfecţionat în ultimii ani, că libertăţile şi drepturile cetăţeneşti au garanţii corespunzătoare, şi că instituţiile statului au început să funcţioneze aproape de standardele europene chiar dacă unele lucruri mai trebuie perfecţionate.
Şeful Executivului a arătat că România înregistrează a patra cea mai mică datorie publică din PIB la nivelul UE, cu 61% sub media europeană, dar şi o productivitate cu 57% mai mică decât media europeană. Pentru recuperarea acestui decalaj, măsurile avute în vedere de Guvern sunt creşterea de la 63% la 70% a ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, majorarea la 2% din Produsul Intern Brut a ponderii investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi reducerea ratei de sărăcie cu 580.000 persoane aflate în această situaţie.

Emil Boc: România poate "excela" la nivelul UE prin agricultură, turism şi energie

Emil Boc consideră că măsurile de reformă dispuse de Guvern în educaţie, justiţie, asistenţă socială şi prin modificarea Codului Muncii au fost corecte şi în acelaşi timp necesare. Acesta a arătat că România poate "excela" la nivelul UE prin agricultură, turism şi energie, dar mai ales prin creativitate, având avantajul potenţialului uman.

Traian Băsescu: Statele Unite ale Europei reprezintă singura soluţie ca UE să fie competitivă global

Preşedintele Traian Băsescu spune că dacă s-ar crea Statele Unite ale Europei printr-o mai mare cedare de suveranitate de către statele membre, ar reprezenta singura soluţie pentru ca UE să rămână competitivă la nivel global. El a spus că premierul Boc i-a fost, îi este, şi îi va fi un partener în continuare în a încerca să facă ce e de făcut.
"Premierul Boc mi-a fost, îmi este, îmi va fi un partener în continuare în a încerca să facem ce e de făcut. Noi am fost în situaţia în care am realizat foarte bine că esenţa modernizării României din '90 şi până acum doi-trei ani a fost menţinerea instituţiilor de dinainte de '89, pe care am aşezat legislaţia europeană. E în regulă, a mers şi aşa, până la un punct. Nu vă spun numai de ministere, uitaţi-vă la judeţe, avem aceleaşi direcţii. Ce am înţeles amândoi, şi eu, şi primul-ministru, şi membrii Cabinetului, am înţeles că trebuie o reformă profundă a statului, fără această reformă, statul român nu poate fi performant. În momentul de faţă, esenţa performanţelor noastre în UE şi în corelarea dintre instituţiile statului român şi cele ale UE este nevoia de a ne moderniza instituţiile pe care nu le-am modernizat, nu le-am flexibilizat, sunt prea scumpe, sunt prea birocratice", a spus Băsescu.

"În timp, va trebui să se realizeze un acord de liber schimb între UE şi SUA"

Şeful statului spune că, în timp, va trebui să se realizeze un acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, pentru că acest capitalism, după criza economică, nu mai poate rămâne la fel.
"Eu cred că, în timp, va trebui să realizăm un acord de liber schimb între UE şi SUA, acord care să ne permită să concurăm împreună cu marile puteri economice ale lumii viitoare, pentru că, trebuie să recunoaştem, după această criză, capitalismul nu mai poate rămâne la fel. Vom avea un alt fel de capitalism. Un capitalism care trebuie să vizeze realizarea de echilibre în modul în care se distribuie bogăţia. UE are 23 de milioane de şomeri astăzi. Nu putem să spunem că avem dreptul, într-o Uniune pe care o vrem tot mai integrată, să spunem nu îmi pasă, este capitalism, scapă cine poate! Această formulă nu poate funcţiona. Cum nu poate funcţiona nici Europa socială pe datorie. Şi atunci, pentru a privi către soluţii pentru cei 23 de milioane de şomeri de la nivelul UE, cred eu că nu avem decât o singură soluţie, aceea de a realiza Europa performantă, care poate crea bunăstare prin performanţe, şi nu prin împrumuturi, Europa competitivă, Europa în care productivitatea este ridicată", a spus Băsescu. Acesta a remarcat că, de zece ani, diferenţa de productivitate între UE şi SUA creşte continuu în favoarea Statelor Unite.

Orban spune că România are un beneficiu de la UE de peste 5,6 mld. euro

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că România a reuşit, chiar şi în condiţiile unei slabe absorbţii a fondurilor europene, să fie un beneficiar net la bugetul UE, primind de la data aderării 11,91 miliarde de euro şi plătind 6,24 de miliarde.
"Contrar opiniilor, nenumăratelor declaraţii care se mai fac, România nu este un contributor net la bugetul UE. Conform cifrelor de la sfârşitul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, au intrat în ţară 11,91 miliarde de euro, iar România a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, plăţi către bugetul UE. Deci beneficiul net al României este de 5,67 miliarde de euro", a spus Orban.  Acesta a avertizat că riscurile majore sunt la sfârşitul anului 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de 8 miliarde de euro. Orban a precizat că multe deficienţe ale societăţii şi administraţiei româneşti se simt deplin în modul în care funcţionează acest proces şi că, din păcate, afacerile europene sunt foarte puţin cunoscute şi dezbătute în Parlament, fapt pentru care se resimt în performanţa României ca stat al Uniunii Europene.
"Dacă tragem linie şi adunăm toate fondurile care au fost absorbite real, procentul este undeva la 18,5-19%"
Ministrul a mai spus că ratele de absorbţie sunt diferite, iar în ceea ce priveşte fondurile de coeziune şi structurale, procentul este de 6,6%, explicând că la agricultură, în plăţile directe, rata de absorbţie este aproape de 100%", iar la fondul de dezvoltare rurală procentul de absorbţie se situează undeva la 30%.  "Şi dacă tragem linie şi adunăm toate fondurile care au fost absorbite real - nu doar sume intrate în ţară ca prefinanţări - de fapt procentul este undeva la 18,5-19%, procent din totalul de 35,4 miliarde de euro. Acesta este procentul în momentul de faţă", a conchis Orban.

Daniel Dăianu: Uniunea Europeană a fost şi este un "atractor" pentru România

"Uniunea Europeană a fost şi este un atractor pentru România, a impulsionat modernizarea instituţională şi a apropiat-o de ţările cu economii mature. Dar regulile jocului economic în UE sunt foarte dure şi avantajează economii puternice cu organizaţii private puternice. Criza de acum este un eveniment extraordinar care revelează slăbiciuni de design ale Uniunii Monetare şi produce şocuri adverse majore pentru ţările nou intrate (inclusiv România). Zona euro are nevoie de un  nou design şi alte aranjamente de politici, care să viabilizeze Uniunea Monetară (n.r. - un diagnostic corect al crizei)", a declarat profesorul Daniel Dăianu.
El a spus că Pactul Fiscal (Tratatul) şi Europactul plus sunt un răspuns parţial la criză, şi că echilibrul bugetar la nivel naţional este numai una din regulile de bază într-o uniune fiscală. "Nu există politici la nivelul UE care să atenueze efectele perverse ale măsurilor de austeritate severă din unele ţări. Pericolul unor echilibre precare (cercuri vicioase) şi efecte sociale. Măsuri de stimulare a formării de locuri de muncă sunt absolut necesare, dar de unde resurse? Ţările care au spaţiu fiscal ar trebui să susţină cererea agregată la nivelul UE", a arătat Dăianu.

"Avem nevoie de un model de creştere economică bazat mai mult pe economisire internă"

Acesta este de părere că soarta României depinde de ce se întâmplă în zona euro, şi că  prevederile Tratatului sunt prea restrictive pe termen scurt, împing spre recesiune, mai ales dacă se aplică rapid indiferent de circumstanţe. Daniel Dăianu consideră că trebuie să se ţină cont de posibile şocuri adverse care ar duce deficitele efective la peste 3% din PIB. "Trebuie o absorbţie anuală de 4% de fonduri UE, o creştere masivă de colectare de taxe şi impozite care în prezent sunt de 28-29% din cota României. Avem nevoie de un model de creştere economică bazat mai mult pe economisire internă. Totodată, criza nu s-a terminat, este o perioadă de incertitudini care formează o nouă normalitate, iar redistribuţia puterii în spaţiul global pune presiune pe Europa", a conchis Daniel Dăianu.