Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Economie

Ce efecte a produs în economie aberanta taxă pe stâlp

Economie - Gazeta de Sud
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-01-05

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

De la introducerea impozitului pe construcții speciale și până acum, noul bir a a creat neplăceri multor companii. Pe ansamblu, suma totală nu a fost foarte mare în Oltenia, taxa respectivă variind, în funcție de societate, între 1 și 1.038.907 de lei.

Impozitul pe construcții speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp“, a fost considerat de mediul de afaceri drept un impozit aberant, care nu își avea locul în economie. În timp ce pentru unele firme a fost mai mare hârțogăraia necesară declarării birului și a costat mai mult documentația pentru evidențierea impozitului decât taxa propriu-zisă, pentru alte societăți aceasta chiar a însemnat bani mulți virați în vistieria statului.
Taxa pe stâlp a fost introdusă din 2014, pe vremea guvernului Ponta, iar de anul acesta nu se mai plătește. Inițial, acest supraimpozit a reprezentant 1,5% din valoarea de impozitare a bunurilor din patrimoniu, altele decât cele pentru care se plătea impozit la direcțiile locale de impozite și taxe. Din 2015, valoarea taxei pe stâlp a scăzut la 1% din valoarea bunurilor de patrimoniu. Unele firme au dat bani la stat sub forma impozitului pe construcții speciale pentru lucruri mărunte, cum ar fi pentru parcarea betonată din curtea firmei, pe rampa pe care se încarcă și descarcă marfa în curtea firmei etc. Potrivit unui consultant fiscal din Craiova, se ajunsese la situația stupidă ca o firmă să plătească impozit la stat pentru gardul de beton pe care îl deținea. Impozitul se calcula și pe stâlpii de electricitate deținuți de anumite firme din domeniul energiei, de unde și denumirea acestuia – „taxa pe stâlp“.
Încasările totale ale statului nu au fost foarte mari, situându-se mult sub sumele preconizate inițial, ceea ce arată că, din punct de vedere bugetar, nu a avut efectul scontat. GdS a solicitat de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova datele privind încasările pe fiecare județ în parte de la toate firmele care au achitat această taxă, iar sumele nu sunt exorbitante. În 2015, conform datelor de la Fisc, 567 de firme din Oltenia au plătit la stat impozit pe construcții speciale de 1.960.115 lei, în total. Potrivit datelor de la DGRFP Craiova, în 2016 au achitat taxa pe stâlp 782 de firme din Oltenia și suma totală achitată a fost de 3.
145.073 de lei. Unele firme au achitat minimum 1 leu drept taxă pe stâlp, ceea ce înseamnă că au fost mai mari costurile cu administrarea și cu declararea acestei taxe. În schimb, pentru alte firme, taxa pe stâlp a ajuns la sume uriașe. Cea mai mare taxă pe stâlp din Oltenia a fost achitată de o firmă din Vâlcea în anul 2015 și a fost de 1.038.907 lei. Suma maximă plătită de o firmă din Dolj a fost de 22.668 de lei, în Gorj – 14.089 de lei, în Olt – 12.322 de lei. În 2016, tot o firmă din Vâlcea a achitat la stat cea mai mare sumă din toată Oltenia, respectiv 569.899 de lei, potrivit datelor de la DGRFP Craiova. Și în 2015, și în 2016, suma minimă plătită în fiecare județ, la administrațiile județene ale finanțelor publice, sub forma taxei pe stâlp, a fost de 1 leu. Doar la Administrația Financiară Contribuabili Mijlocii, înființată în 2016, suma minimă plătită la stat de o firmă mijlocie sub forma taxei pe stâlp a fost de 20 de lei. Banii din această taxă erau redirecționați de guvern către bugetele locale ale primăriilor.

Firmele private, afectate de taxa pe stâlp

Chiar dacă au fost doar câteva sute de firme din toată Oltenia care au datorat la stat taxa pe stâlp, acestea au simțit ca fiind deranjantă o suprataxă ce nu își avea rostul și care nu a adus foarte mulți bani, în total, în vistieria statului. Reprezentantul firmei de audit și consultanță Professional Consulting, Radu Buziernescu, a explicat pentru GdS cum a afectat impozitul pe construcții speciale dezvoltarea anumitor firme: „Taxa pe stâlp a fost o altă povară în plus pentru o parte din contribuabili, chiar dacă unele firme au plătit puțin (pentru un gard sau pentru o platformă betonată). Taxa pe stâlp a încetinit investițiile în domeniile în care această taxă are valori semnificative, respectiv în energie, extracție de petrol și gaze, minerit, telecomunicații“. Renunțarea la taxa pe stâlp de la 1 ianuarie 2017 este salutată de mediul de afaceri, în special de firmele care plăteau această suprataxă pe bunurile din patrimoniu
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de AntenistontelCretinel:
    ciuma lui ponta turcitul!
    2017-01-05, 16:14:25 (adresa: 95.77.216.*)
  2. de :
    si a lu bleaga spgaru
    2017-01-05, 17:16:01 (adresa: 46.182.18.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

amenda mai mare decat valoarea marfii si cheltuial ...
Polițiștii Secției 3 Ploiești au confiscat țigarete și peste 250 de kg de fructe și legume

Meletianul roman este vesnic iar faptele lui duc R ...
Ministerul Dezvoltarii, despre lucrarile din dosarul Tel Drum-Dragnea: Corectiile de milioane de euro au fost platite din bugetul de stat, in 2014

2000 de locuri de berbunca si 18000 de ”iepuri ...
Primarul General, Gabriela Firea: Târgul de Joburi organizat de Municipalitate a fost un succes. Peste 20.000 de bucureșteni și-au depus CV-urile pentru a se angaja la Companiile Municipale înființate de Primărie

1.DUBLAREA PRETURILOR;2.DUBLARE A CONTRIBUTIILOR S ...
Deputatul Ioan Dîrzu (PSD Alba): Principalele 100 de obiective realizate de PSD

KIM JONG UN SI KIM JONG DOI=DRACnea PENTRU NOI! ...
Ministerul Dezvoltarii, despre lucrarile din dosarul Tel Drum-Dragnea: Corectiile de milioane de euro au fost platite din bugetul de stat, in 2014

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Eveniment

Economie