Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (27) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




w

« Alte articole din categoria Economie

Impozitul global, o chestiune „de viitor”?!

Economie - Afrodita Cicovschi / [email protected]
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-04-21

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Proiectul de act normativ prevede că, în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an, în cazul uneia formate din două persoane de 36.000 lei/an, iar din trei persoane, cum e cazul unei familii cu un copil, de 48.000 lei/an
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, admite că impozitul pe gospodării ar putea fi o carte câştigătoare, dar anticipează formarea unor cozi imense la sediile Fiscului, pentru că „pentru o revoluţie fiscală îţi trebuie o infrastructură modernă şi o disciplină de fier”
Pe de altă parte, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, precizează că se doreşte lărgirea bazei de impozitare, în paralel cu diminuarea impozitului, dar recunoaşte că acest tip de impozit nu va putea fi implementat foarte curând

Intenţia guvernanţilor de a introduce impozitul pe gospodării stârneşte în continuare ample reacţii, chiar din partea unor oficiali ai BNR, dar şi a preşedintelui Senatului.
Astfel, în timp ce consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, susţine că - deşi acest gen de impozitare ar putea fi o carte câştigătoare - va fi destul de greu de implementat, în lipsa unei infrastructuri moderne, Tăriceanu, preşedintele Senatului, recunoaşte că acest tip de impozit nu va putea fi aplicat prea curând.
„Ar putea să fie o carte câştigătoare, în condiţiile în care în primul rând vor exista o infrastructură modernă şi un sistem de disciplină de fier în colectarea dărilor”, a declarat pentru RFI Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Acesta a anticipat însă că se pot forma cozi imense la sediile Fiscului: „Combinat cu introducerea sistemului pe gospodării, Fiscul îţi dă ţie, cetăţean al României salariat, obligaţia de a te duce la Fisc o dată la şase luni sau o dată pe an, încă nu s-au decis cum să se facă această impozitare, prin prezenţa salariatului la o coadă imensă, probabil, de care uneori se va lipsi sau poate că s-ar putea să ajungem în situaţia în care colectarea nu va mai fi 100% măcar de la salarii. Fiscul ar putea să spună: păi nici acum nu e 100%, pentru că foarte mulţi angajatori iau impozitul de la salariaţi, dar nu-l varsă la Fisc. Asta se poate rezolva uşor, ca întregul impozit adunat de la salariaţi să fie vărsat la Fisc, dar se poate rezolva foarte greu ca toţi salariaţii să se ducă la timp şi să-şi verse impozitul la Fisc, în condiţiile în care perspectiva ar putea să fie sumbră, cu cozi imense, cu pierdere de timp şi aşa mai departe”, a mai spus Vasilescu.
Pe de altă parte, Tăriceanu a afirmat că prin impozitul pe gospodărie se doreşte lărgirea bazei de impozitare, în paralel cu diminuarea impozitului, dar a apreciat că acest tip de impozit „nu va putea fi implementat foarte curând”.
„Ceea ce urmărim în momentul de faţă este (...) să reducem cota de impozitare pe salariu: până la 2.000 de lei să facem cota 0 şi peste 2.000 de lei - 10%. Deci, reducem cota de impozitare de la 16 la 10%. Dar ceea ce este mai important - şi asta e o viziune liberală a lucrurilor - este că, în loc să avem un impozit mare pe o bază mică de contribuabili, să lărgim baza de contribuabili. În România, în momentul de faţă, avem aproximativ 4,7 milioane de salariaţi care plătesc impozite. Mai avem 5 milioane de pensionari. Ce se întâmplă cu restul populaţiei - dacă scoatem tinerii care sunt încă în şcoală sau în facultate (...) -, plăteşte vreo contribuţie, în condiţiile în care beneficiază de sistemul public de învăţământ, în condiţiile în care beneficiază de sistemul public de sănătate, de toate celelalte instituţii publice? Deci, ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare, dar diminuând impozitul”, a explicat Tăriceanu, la Parlament.
Acesta a susţinut că trebuie incluşi în baza de impozitare „cei care, astăzi, din diferite motive, care ţin de legislaţie sau de scăpări de legislaţie, nu plătesc nimic, nu au niciun fel de contribuţie la stat, dar beneficiază totuşi de serviciile pe care statul le asigură”.
Ministerul Finanţelor a făcut public documentul de lucru privind introducerea impozitului pe venitul global. Acest nou tip de impozitare va fi o parte din viitorul Cod Fiscal. Ministerul Finanţelor anunţă că lucrează la noul tip de impozit împreună cu reprezentanţi ai Uniunii Notarilor, Camerei Consultanţilor Fiscali, Corpului Experţilor Contabili şi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Cum se calculează baza de impozitare

Stabilirea venitului net anual global impozabil se va face pe gospodărie.
Venitul anual global reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România.
Ulterior se determină plafonul neimpozabil aferent fiecărei gospodării. Acesta se stabileşte prin înmulţirea punctajului acordat gospodăriei cu 1.000 de lei şi 12 luni, calcul în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.
Mai exact, în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 de lei anual, în cazul unei gospodării formate din două persoane acesta va fi de 36.000 de lei, iar din trei persoane, cum e cazul unei familii cu un copil, de 48.000 de lei.
În cazul în care venitul anual depăşeşte această valoare se va aplica pe diferenţă un impozit de 10%. Este vorba de impozitul pe venitul global ajustat care se calculează ca diferenţă între venitul anual global şi plafonul neimpozabil.
Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a mai multe deduceri.

Cum este definită gospodăria:

1. Gospodărie - grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic şi financiar şi locuiesc/nu locuiesc efectiv la acelaşi număr cadastral. 
2. Patrimoniu - totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi, care aparţin uneia sau mai multor persoane fizice.

Implementarea şi administrarea  gospodăriei  

(1)  Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membrii săi. Decizia de aprobare/respingere privind implementarea gospodăriei se emite în termen de 60 de zile de la data primirii cererii. Cererea va cuprinde cel puţin numele şi prenumele, CNP-ul fiecăruia dintre membri, semnătura acestora, precum şi membrul desemnat ca reprezentant al gospodăriei.
(2) Organul fiscal competent va fi notificat de către reprezentantul gospodăriei pentru orice modificare survenită în componenţa gospodăriei în termen de 30 de zile de la producerea acesteia. Organul fiscal competent va emite în termen de 60 de zile de la primirea notificării decizia de modificare a componenţei gospodăriei. 
(3)  Evidenţa gospodăriilor implementate se organizează prin ordin al preşedintelui ANAF. 

Categoriile de contribuabili:

     (1) Următoarele persoane datorează impozitul conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
    a) persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei;
    b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
    c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
    d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.

Potrivit acestui proiect, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
Plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor au obligaţia de a determina lunar venitul net lunar pentru fiecare beneficiar de venit, prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii.
Venitul net anual din activităţi independente se determină prin deducerea din venitul brut anual a cotei forfetare de cheltuieli de 40% aplicată asupra venitului brut şi a valorii anuale a cheltuielilor de personal plătite în anul fiscal respectiv. 
Venitul brut cuprinde, printre altele, sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii, veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă sau veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
Următoarele venituri mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 de euro se impozitează cu o cotă de 3%: 
(a) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;
(b) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea, de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor dobândite înainte de prima tranzacţionare;
c) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora.


 
  • Currently 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.0 din 2 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Romanii de varsta lui Ilie Nastase il stiu din 196 ...
    Ilie Năstase nu mai poate ocupa nicio funcție în ITF

    flirtul economiei subterane?! ...
    Plăţile electronice, filtrul economiei subterane

    mazare dadea pomanagiilor cate un pui congelat! ...
    Care sunt tendinţele consumului de carne de pasăre în România

    4=vaca/bou, cu/fara cabina! ...
    Gafă de proporţii! MApN a uitat să-l invite pe Iohannis la Ziua Aviaţiei Române

    esti centurista experta! ...
    Marea împărţeală: Topul judeţelor "binecuvântate" din bugetul de 30 miliarde ale lui Shhaideh

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Alege TV

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Actualitate

    IT&C

    Piata artei

    Extern