Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (27) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




w

« Alte articole din categoria Economie

De ce folosesc românii bani „gheaţă“ la cumpărături

Economie


Sursa foto: e-monalisa.ro

Data adaugarii: 2017-07-14

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


În condiţiile în care tot mai multe persoane folosesc plata cu cardul, totuşi, numerarul din circulaţie creşte de la o lună la alta. Explicaţia specialiştilor este aceea că oamenii plătesc cu bani cash ceea ce consumă, din obişnuinţa de a folosi bancnotele şi monedele. Inclusiv cei care primesc salariul sau pensia pe card au tendinţa să scoată banii în numerar şi să facă plăţi diverse.
În condiţiile în care anumite state vor să renunţe la banii sub formă de bancnote şi monede, în România lichidităţile cresc de la o lună la alta şi tot mai multe persoane plătesc cu bani „gheaţă“ mărfurile şi serviciile pe care le cumpără, potrivit gds.ro. Ultimele statistici ale Băncii Naţionale a României (BNR) arată că anul acesta a crescut numerarul din circulaţie de la o lună la alta, cu 1,7% sau 1,8% faţă de luna precedentă. Creşterea lichidităţilor din piaţă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016 este cu 17,7% în 2017, conform datelor de la BNR. În total, în piaţă există în circulaţie, la începutul lui martie 2017, numerar în valoare de 55,2 miliarde de lei, din totalul masei monetare existente în România de 179 de miliarde de lei. Deci, a treia parte din totalul banilor din România circulă în numerar, iar restul sub forma banilor de cont (în conturi, pe carduri). Ce înseamnă faptul că există mai mulţi bani în circulaţie, ce implicaţii are acest aspect în economie şi de ce folosesc românii tot mai mult cash la cumpărături am încercat să elucidăm în cele ce urmează, discutând cu specialişti din domeniul bancar şi cu câţiva craioveni.

Folosirea bancnotelor, metehnele trecutului

Suedia este prima ţară din lume care a anunţat că va renunţa la banii cash, în câţiva ani, deoarece cea mai mare parte a tranzacţiilor se efectuează electronic, cu cardul sau direct din cont.
„Cu toate că au fost anunţate creşteri semnificative ale tranzacţiilor cu carduri, în ultimii ani, BNR raportează o creştere de la o lună la alta a numerarului din circulaţie. Ţine de comportamentul românilor să folosească bani cash. Aşa suntem obişnuiţi. Avem înclinaţia de a folosi bancnotele şi monedele în mod excesiv. Anul acesta este numerar mai mult în circulaţie, pentru că au mai crescut salariile şi pensiile, s-au plătit şi subvenţiile pentru agricultori şi, fiind o creştere a lichidităţilor, tot mai mulţi folosesc plăţile în numerar.
Cu toate că băncile raportează permanent creşterea numărului tranzacţiilor cu carduri şi a valorii plăţilor, atât la POS-urile din magazine, cât şi pe internet, există mulţi oameni care îşi scot banii de pe card şi îi folosesc la plăţi cash. În multe ţări europene s-a limitat mult numerarul din circulaţie, pentru că acolo oamenii au altă mentalitate“, a spus directorul unei bănci din Craiova. El a mai precizat că sunt ţări unde se mai folosesc doar bancnotele mici de 10 şi 20 de euro, iar unii nici nu au văzut bancnotă de 200 de euro, în realitate. Fiind mai mult numerar în circulaţie, automat se intensifică şi consumul, pentru că oamenii au tendinţa să cheltuiască mai mult când au mai mulţi bani.
În concordanţă cu comportamentul celor din ţară, şi oltenii folosesc la scară largă banii cash, economia din regiune fiind puternic dependentă de numerar.
„Oltenii nu fac rabat de la folosirea numerarului. Stă în firea noastră să plătim cu cash, deşi există atâtea posibilităţi de tranzacţii on-line sau la POS-urile din magazine“, a mai spus directorul unei bănci din Craiova. În condiţiile în care există o lege care limitează plăţile în numerar atât între firme, cât şi între firme şi persoane fizice, această lege nu este tot timpul respectată, astfel că Fiscul regional cu sediul la Craiova a aplicat mai multe amenzi persoanelor juridice care nu respectau restricţiile privind plata facturilor în numerar.

De ce folosesc craiovenii bani lichizi?

„Am card contactless şi e foarte bun, pentru că mergi la supermarket şi faci plata foarte uşor, dar folosesc şi cash, pentru că nu peste tot sunt POS-uri. De exemplu, când merg în piaţă să cumpăr legume şi fructe trebuie să plătesc cu bani în numerar. La fel plătesc şi în alte părţi, unde nu există POS-uri. Când te duci să cumperi pâine, în cartier, tot cu bani cash plăteşti“, a spus un craiovean. Alţii au diverse motive să utilizeze bancnotele foarte des.
„Am avut numai probleme cu cardurile în trecut, în sensul că m-am trezit cu comisioane de care nu auzisem, nu fusesem informată sau chiar mi s-a întâmplat ca la o lună după ce mi-am închis un card de debit să mă notifice banca despre faptul că mai am de plată un comision, despre care nu mă informase în momentul în care am închis cardul. Atunci mi-au spus că operaţiunea s-a procesat şi mi s-a închis cardul. De atunci am decis să primesc salariul cash şi am renunţat la orice fel de card. Plătesc totul în numerar, ca aproape toată lumea. Avem un singur card în familie, pe care îl folosim în călătoriile în străinătate“, a spus o craioveancă.

Bani lichizi mulţi, semn că economia subterană „duduie“?

Specialiştii susţin că o economie care depinde de numerar favorizează tranzacţii „la negru“, deci şi bani „la negru“. Cu alte cuvinte, creşterea numerarului din circulaţie poate fi un semnal pentru dezvoltarea economiei subterane.
„Chiar dacă, la nivel oficial, tranzacţiile cu numerar ale unei firme sunt limitate la 5.000 sau 10.000 de lei pe zi, totuşi, unele vânzări se fac cu bani lichizi, cu plata pe loc, fără să se evidenţieze ceva în acte. Nimeni nu află de vânzare, iar vânzătorul şi-a primit deja banii şi nu are ce să reclame. Nu sunt emise facturi, nu se taie chitanţe. Nu ştie nimeni că a avut loc tranzacţia respectivă, nu plăteşte nimeni nici un impozit, pe când alte firme evidenţiază totul în acte şi achită taxe, impozite, TVA la stat. Pentru astfel de tranzacţii neevidenţiate în acte se preferă banii lichizi şi plăţile în numerar“, a precizat reprezentantul unei firme private din Craiova, sub protecţia anonimatului.
 
  • Currently 1.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 1.0 din 4 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Mihaela:
    Oferta originala munca numai pe net la domiciliu fara obligatii: cautam persoane capabile sa obtina chiar din prima luna rezultatele pe baza carora sa castige 1500 RON (lei noi) lunar. Oferim contract de comision care va garanteaza plata rezultatelor. Ne gasiti la adresa de email: [email protected] ail.com
    2017-07-14, 00:50:25 (adresa: 46.97.204.*)
Adauga comentariul tau:
* Nume: Email:

* Mesaj:

caractere rămase.

Câmpurile notate cu * sunt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Mesajele sunt citite de redactorii Curierul National şi pot fi publicate in ziar.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

ROMANIA, deraiere controlată de 27 de ani de pese ...
CFR SA, deraiere controlată

Catre bucuresteni>>>> FIEREA cu buna stiinta nu s- ...
Firea vrea să transforme pavilionul Romexpo în sală multifuncțională

Eu sunt dispus sa va ajute sa stimuleze afacerii ...
Dan Voiculescu va fi eliberat condiționat

Ofer credite tuturor oamenilor în dificultati f ...
Dan Voiculescu va fi eliberat condiționat

Pentru a ajuta persoanele în dificultate financia ...
Dan Voiculescu va fi eliberat condiționat

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Alege TV

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: