Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Considerați normal să plătiți vizita la medicul de familie?

Da
Nu
Casa de Sănătate trebuie să intervină

Comentarii (9) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Economie

Bani la buget pe spinarea românilor

Economie - Conf. univ. dr. Andreea Paul (INACO)
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sursa foto: breakingenergy.com

Data adaugarii: 2017-08-10

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Energia și carburanții ne ard la buzunare
Deducerea cheltuielilor cu creditele în străinătate, o glumă
Creditarea de 4% se află sub creșterea economică din România

Majorarea preţului energiei şi a taxelor pe carburanţi este cel mai uşor şi rapid mod de a aduce bani la buget, de pe spinarea tuturor românilor. Toate familiile plătesc facturile la utilităţi şi alimentează cu carburanţi maşinile. Preţul energiei influenţează inclusiv preţul apei. Totul. Scumpirile în lanţ se vor resimţi în toate produsele şi serviciile de pe piaţă, pe scurt, în toate buzunarele românilor. Ultimele propuneri de "urgenţă" fiscală nu au nicio legătură cu creşterea competitivităţii eco­nomice, nici cu creşterea puterii de cumpărare sau a calităţii vieţii. 
Este trist că se propune din nou schimbarea Codului Fiscal prin OUG, fără dezbateri publice şi tehnice. De ce noi modificări fiscale? Cauza este evidentă: disperarea guvernamentală de a colecta bani suplimentar la bugetul ţării pentru acoperirea unor promisiuni de neacoperit. Impredictibilitatea fiscală şi mesajele confuze, nefundamentate corect, sunt foarte costisitoare pentru toată ţara.
În proiectul de OUG pentru modificarea Codului Fiscal se mai anunţă introducerea unui plafon de 30% pentru deducerea cheltuielilor cu creditele în străinătate, o măsură doar în aparenţă bună. În realitate: 
Marea majoritate a băncilor şi-au cam vândut creanţele neperformante până anul trecut.
Nu văd de unde noi fonduri consistente colectate la bugetul ţării. Înainte de 2008 a fost într-adevăr un iureş de creditare, iar cele neplătite la scadenţă au fost înstrăinate masiv anii trecuţi, e adevărat - pe sume ridicole, pentru a se curăţa băncile bilanţier şi, e din nou adevărat, cu efecte perturbatoare asupra firmelor şi populaţiei, dar şi asupra în­ca­sărilor la buget. Astăzi, însă, rata creditelor neperformante este la minimul post-criză, la 9%. 
E vorba de restanţe de peste 90 de zile, care se ridică la 6 miliarde lei cumulate pentru persoane şi firme (din care marea majoritate o reprezintă populaţia, cu 4,5 mld. lei). Aşadar, spaţiul pentru înstrăinarea de noi credite neperformante s-a redus extrem de mult ca o astfel de prevedere să aibă impact bugetar semnificativ. 
Creditarea de 4% este sub creşterea economică, azi, în România. Această măsură de "urgenţă" va avea impact "imediat" pe scăderea capacităţii de creditare. În loc să discutăm lucid şi cu argumente despre: sporirea protecţiei creditorilor garantaţi, despre dezvoltarea de pieţe secundare pentru creditele neperformante protejând drepturile consumatorilor bancari, despre deduceri prudenţiale obligatorii proprii din fondurile proprii ale creditelor neperformante, despre ratele de recuperare, timpii de recuperare şi costurile de recuperare a creanţelor - inclusiv în cazurile executărilor silite date de insolvenţă care să vină în sprijinul mediului de afaceri, cred că suntem mult prea întârziaţi pentru a veni cu astfel de propuneri şi, din nou, în faţa goanei după cai verzi. Cam ca şi în cazul impozitării bacşişului, dacă mai ţineţi minte. Mai mult decât atât, autorităţile de supraveghere bancare au în prezent posibilitatea de a folosi instrumente specifice pentru evaluarea pierderilor suferite sau probabile prin evaluarea corectă a activelor bancare, doar voinţă să fie, şi nu cred că impunerea plafonului de 30% va rezolva problema colectării impozitului pe profit bancar. Măsura aceasta ar putea fi uşor balansată, de pildă, prin noi contracte de management bancar care să diminueze profitul prin încărcarea cu costuri colaterale şi care sunt deductibile din baza impozabilă a profitului. Dacă argumentele Ministerului de Finanţe şi ale ANAF sunt altele, le aşteptăm cu interes.
 
  • Currently 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.7 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    si dupa montaj, le casam? vin cele noi, turk buss ...
    RATB va dota cu aer conditionat 100 de troleibuze

    Recomandare lucru pe net exclusiv: cautam persoane ...
    Avenir Telecom a lansat telefoanele Energizer pe piaţa din România

    Presedintele si premierul au fost declarati proeu ...
    Contract intre doua firme ale Primariei Bucuresti pentru inchirierea unor corpuri de iluminat de 22.500 de euro

    Bravo baieti!!!V-am vazut odata intr-un local pe P ...
    The ŞlagărBusters - sau rememorarea hit-urilor trecutului într-o manieră amuzantă

    In sectorul medical astea sunt povesti vanatoresti ...
    Angajații din sectorul public primesc vouchere de vacanta

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: