Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Considerați normal să plătiți vizita la medicul de familie?

Da
Nu
Casa de Sănătate trebuie să intervină

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Economie

Pierdem în continuare medici şi meseriaşi

Economie - Mădălin Iulian Mihai
(citeste alte articole de acelasi autor »)


imagine-articol-1

Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Palmed


Data adaugarii: 2017-12-19

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


România se confruntă de multă vreme cu o emigrare masivă, o bună parte din populaţie locuind şi lucrând peste hotare. Acest lucru a dus, în timp, la o altă problemă, cea a deficitului de personal. Lipsa de personal se resimte atât în spitale, acolo unde este nevoie nu numai de medici, dar şi de alt tip de personal medical, cât şi în domeniile meseriaşilor.
La fiecare 6 ore, un medic pleacă din ţară.
 
Cifrele sunt îngrijorătoare şi arată că în ultimii 6 ani, până în anul 2016, 14.500 de medici şi-au arătat interesul de a părăsi ţara, iar cel mai mare număr a fost înregistrat în anul 2011 şi s-a ridicat la 3.000 de cereri.
Principalele motive pentru care personalul medical alege să părăsească ţara sunt, în primul rând, lipsa de echipamente medicale, urmată de venituri.
Cei mai mulţi medici care au vrut să plece din ţară între 2010 şi 2015 au fost medici de familie, medici generalişti şi chirurgi generalişti.
Ţările preferate de aceştia sunt Germania ( 4.062), Franţa (4.000), Marea Britanie (2.463), dar şi Spania, Italia şi Belgia.
 
România, pe ultimul loc la investiţii
 
Curtea de Conturi a analizat investiţiile din sănătate între anii 2011-2015, iar România s-a situat pe ultimul loc în Europa.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a arătat că suntem depăşiţi de ţări precum Cambodgia, Albania sau Belarus.
Se crede că sistemul sanitar s-a blocat undeva între cererile spitalelor şi alocarea fondurilor, pentru că, în anul 2015, România a rămas cu un disponibil bugetar nealocat de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că, cu ajutorul acestor bani, se puteau echipa 72 de spitale cu aparate de diagnosticare de tip RMN, care costă 7,2 milioane lei fiecare. 
În această situaţie, la acea vreme, nu s-au putut accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei, din Programul Operaţional Regional- 2014-2020.

Târg de joburi pentru medicii români la Iaşi

Anul acesta, la Iaşi, a avut loc un târg de joburi la care au venit 14 companii de recrutare ce căutau să convingă aproape 300 de cadre medicale să lucreze în străinătate. Aceştia ofereau salarii de până la 4.000 de euro, cazare şi cursuri gratuite pentru învăţarea limbilor străine.
Nu doar medici au fost vizaţi, iar oferte existau şi pentru asistenţi, îngrijitori şi fizioterapeuţi. Germania oferea salarii de 1.
800 euro pentru asistenţi.
În tot acest timp, spitalul Vatra Dornei avea nevoie de patru medici, dar nimeni nu dorea angajarea acolo, deşi aceştia ofereau mai mult decât salariul.
Medicilor li se ofereau locuinţe de serviciu sau decontarea chiriei, decontarea transportului şi o primă de instalare.
„Cu toate că guvernele au încercat să rezolve problema salarizării personalului medical, părerea mea este că au pus greşit problema. Pe de o parte au mărit salariile la spitalele de stat, când de fapt trebuiau să ajusteze tarifele de decontare ale serviciilor medicale, astfel încât să rezolve problema salarizării pentru toate categoriile de angajaţi din domeniul sanitar”, a declarat Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Palmed.
 
3 din 5 angajatori întâmpină dificultăţi în găsirea meseriaşilor
 
Un studiu internaţional efectuat asupra ţării noastre, în 2016, arată că 3 din 5 companii au dificultăţi în a găsi meseriaşi. În aceste condiţii, tot mai multe companii au început să se implice direct în crearea unor programe pentru formarea viitorilor profesionişti.
Zugravi, mecanici sau electricieni, aceştia sunt din ce în ce mai greu de găsit, în România. Acest lucru se poate datora atât închiderii şcolilor vocaţionale, al căror număr a scăzut cu 90% faţă de acum 10 ani, dar şi fenomenului de emigrare, astfel meseriaşii buni pe care România ii are, lucrează la momentul actual în afara ţării.
„Nu există o situaţie (la nivel regional sau naţional) cu absolvenţii cursurilor de calificare, deşi finanţarea se face din bugetul public (naţional şi fonduri europene). Există trei forme de pregătire pentru forţa de muncă calificată: formarea profesională iniţială, care are loc în licee şi şcoli profesionale, formarea profesională continuă făcută în privat, prin furnizori acreditaţi de  confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi ucenicia. Toate aceste forme sunt finanţate, mai mult sau mai puţin, de către Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei. Unul dintre motivele pentru care nu se găsesc muncitori calificaţi este acela că nu există o strategie de calificare la nivel de întreprindere (dificil pentru IMM-uri) sau regională, în funcţie de politicile publice. Al doilea aspect este că unele meserii sunt fie prost plătite, deci neatractive, fie mai bine plătite în Europa. Cei care se pregătesc pe cont propriu pleacă în afara ţării. În mod normal, pentru a elabora o strategie care să acopere deficitul, e necesară identificarea sectoarelor unde lipseşte forţa de muncă şi concentrarea resurselor pe acele domenii. Din păcate statul finanţează haotic, în loc să finanţeze acolo unde este nevoie şi să urmărească rezultatele”, a declarat Radu Godeanu, vicepreşedinte UGIR.
În aceste condiţii, 65% dintre angajatori sunt nemulţumiţi de calitatea pregătirii practice din învăţământul profesional, conform unui studiu derulat de OMV România, iar 85% dintre aceştia consideră că numărul absolvenţilor este insuficient.
Meseriaşii susţin că cel mai mult i-a ajutat formarea din afara şcolii, experienţa directă, un mentor de la care au învăţat sau colegii de la care „au furat” meseria. Tot aceştia consideră că meseriile nu mai sunt respectate. Acest lucru este posibil şi datorită faptului că puţinele şcoli de meserii pe care le mai avem sunt utilate cu echipamente foarte vechi, care sunt depăşite de cerinţele actuale ale companiilor.
Îngrijorător este faptul că 60% dintre meseriaşi nu ar recomanda meseria pe care o practică unei persoane dragi, iar companiile sunt nevoite să umple deficitul de personal cu angajaţi necalificaţi în diverse domenii.
În ultimul timp, atât companiile private, cât şi Guvernul României, au pornit programe care să vină în ajutorul noilor meseriaşi, pentru a învăţa mai bine o meserie şi a se încerca rezolvarea acestei probleme.
Actualul Guvern a promis continuarea investiţiilor în formarea tinerilor în meserii căutate pe piaţa muncii prin:
- burse profesionale în valoare de 400 lei pe lună pentru fiecare dintre tinerii care urmează învăţământul profesional. 
- reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a oamenilor în domeniul turismului. În prezent avem deficit de angajaţi de 40% în următoarele meserii: bucătari, ospătari, recepţioneri şi cameriste.
- lansarea unui program de susţinere în parteneriat public-privat a şcolilor profesionale şi de meserii, care va contribui la formarea tinerilor în meserii căutate pe piaţa muncii (strungari, sudori, electricieni, mecanici).
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Dusile:
    Si se vor pierde tot mai multi. La mizeria de salar din RO ce mai doriti. Daca in tara cu meseria mea iau 3000 ron iar afara 3000 euro ce vreti trebuie sa fi tampit sa muncesti de pomana.
    2017-12-19, 18:29:09 (adresa: 79.114.125.*)
  2. de mandrut aS kurist:
    cine nu sare primeste condamnare.
    2017-12-19, 19:08:40 (adresa: 185.163.1.*)
  3. de dragnea, infractor:
    decat ca sar cu banu gros!
    2017-12-19, 21:37:50 (adresa: 83.103.229.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

decat prabuselnitza, mai degraba! ...
Alex Milcev, EY: 2018 va fi anul așezării fiscale

decat i-am lasat sa vorbeasca discutii! ...
A avut loc prima dezbatere publica pe tema termenilor de referinta privind impactul de mediu si impactul social pentru proiectul autostrazii Ploiesti-Brasov

la primul partz al pietelor o sa fim decat peste c ...
În 2018, lumea intră într-o perioadă critică a riscurilor în creștere

liviu ”genunche” pop, care este! ...
Liviu Pop: Nu sunt în Guvern pe persoană fizică. Voi pleca atunci când CEx-ul va decide

Pt nr 2: Probabil cel mai mare partid de extrema d ...
Liviu Pop: Nu sunt în Guvern pe persoană fizică. Voi pleca atunci când CEx-ul va decide

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Business Style

Actualitate

Turism

IT&C