Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Economie

Consiliul IMM-urilor: România are nevoie de Pilonul II de pensii

Economie - Andreea Andrei
(citeste alte articole de acelasi autor »)



foto: cugetliber.ro

Data adaugarii: 2018-06-07

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:




Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a dezbătut luni, 5 iunie, în cadrul conferinţei de presă lunare, o serie de subiecte de interes naţional cum ar fi implicațiile GDPR pentru IMM-uri, fondurile pentru coeziune în viitorul buget al UE, “Investește în tine”, propunerea de proiect a Guvernului care vizează acordarea de împrumuturi fără dobândă garantată de stat pentru aproximativ 8 milioane de cetățeni şi pilonul II de pensii.

CNIPMMR susţine păstrarea contribuţiei la Pilonul II de pensii private obligatorii

Aşa cum ştim deja, pensiile private reprezintă o sursă de venituri suplimentară pentru angajaţi în momentul ieşirii la pensie, în condiţiile în care bugetul de pensii din care este plătită pensia de stat  este deficitar, fiind nevoie de transferuri din bugetul de stat pentru plata pensiilor.  Investiţiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură pe de o parte nevoia de finanţare pentru companii, asigurând în acelaşi timp randamentul pensiilor private, iar pe de altă parte reprezintă principalul instrument de economisire pentru populaţie, în contextul în care România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de economisire a populaţiei pe termen lung la nivel european (73,7% din PIB, media europeană fiind de 227% din PIB, în anul 2016), a declarat, luni, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. 
,,România are nevoie de Pilonul II de pensii, ca sursă de investiții în economia națională, pentru recuperarea decalajelor existente față de media europeană”, a conchis preşedintele de onoare al CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu. 
 
Bugetul UE
 
Pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post-2020 este deosebit de important, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, trebuind să acționeze pentru menţinerea unităţii statelor membre și obţinerea unui consens. 
Este de evidențiat spiritul de transparență fără precedent, pe 2 mai, Comisia Europeană prezentând propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018, iar pe 29 mai publicând alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. 
Potrivit analizei CNIPMMR, sunt de apreciat următoarele aspecte:
    • ,,Axarea pe priorități strategice de investiții: direcționarea către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială a majorității investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune;  
    • Sprijin mare din partea UE pentru regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei;
    • Axarea pe a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa;
    • Reducerea complexității normelor, a birocrației și simplificarea procedurilor de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE;
    • Noul program de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro;
    • Funcția europeană de stabilizare a investițiilor; 
    • Alocarea la politica de coeziune pentru România în proiectul de buget european 2021-2027, de fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro”.

GDPR

Potrivit studiului “The Economic Costs of the European Union’s Cookie Notification Policy”, din 2014 politica de notificare a vizitatorilor asupra folosirii cookie-urilor (cea pe care Regulamentul General privind Protecția Datelor vine să o înlocuiască) genera o cheltuială anuală de peste 2 miliarde de euro în cadrul Uniunii Europene. Costul investit în aducerea site-ului și a sistemelor interne în conformitate cu reglementările în vigoare fusese atunci estimat la 900€/site, sumă ce poate fi un reper și pentru cerinţele Regulamentului General privind Protecția Datelor, arată CNIPMMR.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 30.05-4.06.2018 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR privind impactul noilor reguli privind protecția datelor și stadiul de implementare a măsurilor necesare pentru conformare la nivelul întreprinderii/organizației. Respondenţii, în număr de 210, au fost în proporţie de 51,4% microîntreprinderi, 21,6% întreprinderi mici, 18,9% întreprinderi mijlocii şi 8,1% ONG-uri și alte forme juridice.
Astfel, CNIPMMR solicită autorităților competente adoptarea următoarelor măsuri urgente:  ,,realizarea unui program de digitalizare și susținerea costurilor implicate, din fondurile UE; asigurarea unui serviciu de consiliere gratuită pentru IMM-uri pentru implementarea GDPR; realizarea unui ghid aplicativ concret și complet pentru IMM-uri care să fie disponibil on-line;  realizarea unei ample campanii de informare adaptate specificului IMM-urilor; realizarea de cursuri de formare, gratuite;  punerea în aplicare a art. 3 alin. (1) din Legea prevenirii nr. 270/2017, potrivit căreia: ,,Toate autoritățile/instituțiile publice cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate informării publice”.  

De asemenea, Consiliul cere punerea în aplicare a art. 3 alin. (3) din Legea prevenirii nr. 270/2017, care prevede că: ,,Autoritățile/instituțiile publice cu atribuții de control au obligația să elaboreze proceduri de îndrumare și control, să afișeze pe site-urile proprii spețele cu frecvență ridicată și soluțiile de îndrumare emise, să exercite activ rolul de îndrumare, oferind, conform procedurilor, indicațiile și orientările necesare pentru evitarea pe viitor a încălcării prevederilor legale. 
Un alt articol la care face referire CNIPMMR este art.3 (4):  „Autoritatea administrației publice centrale cu atribuții de coordonare la nivel național a domeniului mediul de afaceri (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat) are obligația ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de a dezvolta și opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online și resurse în vederea informării în ceea ce privește aspectele prevăzute la alin. (1)”.

,,Investeşte în tine’’

Guvernul României a prezentat public, în 29 mai 2018, programul „Investeşte în tine” care are ca scop acordarea de credite tinerilor între 16 şi 26 de ani, dacă sunt înscrişi în cadrul sistemului de învăţământ sau urmează cursuri de calificare/specializare. De asemenea pot beneficia de program şi persoanele între 26 şi 55 de ani dacă sunt înscrise în sistemul de învăţământ sau urmează cursuri de reconversie profesională.
Creditele acordate tinerilor între 16 și 26 de ani sunt în valoare inițială de 40.000 lei, care pot fi extinse cu încă 20.000 lei dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului. Pentru persoanele cu vârsta între 26 și 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 lei şi se poate extinde cu 20.000 lei dacă este angajat sau dobândește acest statut pe perioada derulării programului. CNIPMMR a constatat că, deşi la nivel declarativ se doreşte ca programul să fie în principal pentru susţienerea cheltuielilor pentru educaţie, în realitate cea mai mare parte a cheltuielilor eligibile nu se regăsesc în acest domeniu, fiind greu de crezut că banii vor fi folosiţi exclusiv pentru educaţie sau formare profesională de către beneficiari. 

 
  • Currently 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.7 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    poate, cu alta culoare?!!.... ...
    Experţii bancari au estimări rezervate privind creşterea economiei. Care sunt pronosticurile pentru următoarea perioadă

    asa-zisa ”crestere economica” se bazeazaza doa ...
    Experţii bancari au estimări rezervate privind creşterea economiei. Care sunt pronosticurile pentru următoarea perioadă

    cozi de topor nu gasesti la acest popor ...
    Polonia: A fost abandonată definitiv reforma electorală propusă de partidul la putere

    pentru ca popii si politrucii inca nu sunt taiati! ...
    Cine gestionează şi răspunde pentru pesta porcină

    Directorii si actionarii de la VW pot fi asemăn ...
    Scandalul Volkswagen: Directorul ar fi aflat de softul de manipulare a emisiilor de gaze înaintea autorităţilor

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    IT&C

    Retail

    Auto

    Piata artei