Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (5) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Eveniment

BNS cere Comisiei Europene ca dialogul social să constituie o recomandare de țară pentru anul 2017 (comunicat)

Eveniment - Curierul National
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2017-03-18

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

iPrecarizarea continuă a dialogului social; Consolidarea inegalității veniturilor; Permanentizarea șomajului structural; Finanțarea politicilor de activare exclusiv din fonduri europene; Abordare segmentară și preferențială în politicile salariale; Ineficiență în reducerea muncii la negru; Investiții extrem de reduse in fomarea profesională a forței de muncă, cu efecte asupra dezvoltării economiei pe termen mediu, sunt doar câteva din elementele sesizate de BNS în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană asupra Raportului de țară 2017.

DIALOG SOCIAL NEFUNCȚIONAL...

Este al doilea raport în care Comisia Europeană menționează lipsa dialogului social eficient, respectiv nivel scăzut de negociere la nivel sectorial dar și deficiențe de natură instituțională în funcționarea dialogului social. Cu toate acestea situația continuă să se degradeze. Dialogul social la nivel de sector este nefuncțional, iar lipsa reprezentativității partenerilor exclude orice tentativă de negociere a unui contract / acord colectiv la nivel de sector. Permanentizarea acestei situații determină deja slăbirea continuă a structurilor clasice / legale de dialog social, cele care asigură condițiile pentru un dialog social structurat și pașnic. Lipsa utilității reprezentativității la nivel de sector a determinat o parte din partenerii sociali sectoriali să renunțe la reînnoirea reprezentativității. Din prelucrarea informațiilor publicate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social – în 2016 a expirat reprezentativitatea obținută la nivel de sector în cazul a 8 federații patronale, dintre acestea, o singură federație și-a reînnoit reprezentativitatea în termen și încă una a inițiat acest proces în 2017.

Creșterea inegalităților este o provocare imensă. De la un an la altul România consolidează inegalitatea veniturilor, continuând să aibă cel mai mare nivel de inegalitate din Europa. Trendul se va accentua dacă avem în vedere că prognozele pentru România indică creșteri ale ponderii forței de muncă cu nivel înalt și redus de calificare. Lipsa negocierilor colective înseamnă în fapt lipsa unui mecanism de redistribuire capabil să reducă inegalitățile în materie de venituri.

Deși din 2017 Ministerul Dialogului Civic s-a transformat în Ministerul Dialogului Social, funcționarea dialogului social este la fel de precară. Deși au trecut mai bine de două luni de la investire Primul Ministru nu s-a întâlnit cu partenerii sociali reprezentativi.

Din evaluările realizate de BNS, 46% din actele normative aprobate de Guvern, de la începutul anului până la începutul lunii martie, nu au fost postate în consultare publică, în condițiile în care procesul de consultare are o durată medie mai mică de 10 zile.

Din păcate, abordări recente ale autorităților publice în ceea ce privește dialogul social indică intenții de diluare a procesului și o subminare a modului de consolidare a partenerilor sociali.

BNS a solicitat ministerelor responsabile inițierea consultărilor pentru elaborarea Programului Național de Reformă, răspunsul primit a fost unul unul extrem de general, fără comunicarea unui calendar de lucru în acest sens, în condițiile în care termenul limită pentru finalizarea acestui document este 15 aprilie. În nici un an Guvernul, indiferent de orientarea lui politică, nu a initiat consultări publice pentru Programul Național de Reformă.

Având în vedere cele mai sus menționate considerăm că se impune ca una din recomandările de țară pentru 2017 să vizeze dialogul social, atât sub aspectul negocierilor colective la nivel sectorial dar și în ceea privește funcționarea dialogului social la nivel national.

 

ȘOMAJ STRUCTURAL, DIFICULTĂȚI MAJORE ÎN ACTIVAREA RESURSELOR UMANE...

România are una din cele mai reduse rate a șomajului însă ascunde un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează. Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă.

Rezervele de forță de muncăsunt din ce în ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pieței muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care să contribuie la implementarea eficientă a unor politici de activare.

Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilității, în special cea regională însă acestea nu sunt încă operaționale. În plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesională.

Până în 2025 România va avea nevoie de forță de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă, în special în cazul locurilor de muncă slab și mediu calificate.
Necesarul pentru locuri de muncă cu nivel redus de calificare va fi până în 2025 de 4 ori mai mare decât în cazul celor cu calificare înaltă. Locurile de munca nou create se estimează a fi însă în general înalt calificate. Pe total însă, cea mai mare creștere a numărului locurilor de muncă din România va fi cantonată în zona calificărilor reduse (CEDEFOP skills forecasts 2015). Companiile investesc extrem de puțin în formarea profesională a angajaților, mai puțin decat oriunde în Europa, statul la rândul lui investește doar în someri sau persoane inactive, dar și în acest caz extrem de limitat și fără obiectiv concrete. Accesul salariaților la formare în acest caz este doar o opțiune asumată personal.

Politicile de activare sunt bazate aproape exclusiv pe finanțare din fonduri europene. Bugetul fondului de șomaj este estimat în 2017 cu un excedent de peste 38% din total venituri.

Indemnizația de șomaj este astăzi la un nivel extrem de scăzut, iar stabilirea cuantumului acesteia este în mare măsura fără legătură cu principiul contributivității, șomerii fiind în proporție semnificativă expuși riscului de sărăcie. Datorită nivelului redus al indemnizației de șomaj România încalcă prevederile art.15 din Convenția OIM nr.168/1988 ratificată de România în 1992 prin adoptarea Legii 112/1992. În 2008 valoarea salariului minim brut a fost în prima jumătate a anului 2008 egală cu valoarea indicatorului social de referință. În acest moment raportul este de 1 la 2.9. România are cel mai redus % din Europa în ceea ce privește cheltuielilor pentru șomaj, raportat la total cheltuieli bugetare.

Ca urmare considerăm că se impune să se solicite revizuirea sistemului de beneficii în cazul șomajului pentru a asigura securitatea venitului și totodată pentru a preveni riscul de sărăcie.

Munca la negru continuă să fie extrem de prezentă, în fapt eforturile reale de reducere au fost extrem de puțin eficiente, rezultatele obținute de Inspecția Muncii sunt marginale, sunt doar o imagine la momentul controlului, măsurile ar trebui să fie mult mai dure și extinse pe o perioadă de timp astfel încât să se asigure eficiență măsurilor. Sunt multe cazurile în care companii care câștigă licitații de lucrări publice, în special în domeniul constructițiilor, utilizează subcontractori ce folosesc muncă la negru și cu siguranță cazul nu este singular.

 

ABORDARE SEGMENTARE ȘI PREFERENȚIALĂ ÎN POLITICA SALARIALĂ...

Guvernul a comunicat încă din luna ianuarie a.c. că are deja un calendar asumat de creștere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor în acest sens a devenit o simplă formalitate.  Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonată de actualul Guvern, existând extrem de puțină disponibilitate în a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este îngrijorator faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial.

Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale. Nu există interes pentru corectarea problemelor create în sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepanțe se vor adânci. În 2015 câștigul salarial în sectorul bugetar era cu aprox 12% mai mare decât în sectorul concurențial. În 2020 se estimează că în sectorul bugetar salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% față de cel din sectorul concurențial. Din păcate inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale. Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale.

Aspectele mai sus semnalate au fost transmise Comisiei Europene atât în cadrul întâlnirilor directe purtate în procesul Semestrului European dar și către Confederația Europeană a Sindicatelor, organizație care colectează pozițiile organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național și le înaintează Comisiei Europene în cadrul procesului de dialog social european.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    DIVIDE EY IMPERA, SOMALIA, PARDON, JERMANIA ! ...
    Cutremurul din Catalonia provoacă tsunami în Italia

    Fiscalitatea țării jucată la ruleta ruseasca ...
    Andreea Paul (INACO): Fiscalitatea țării jucată la ruleta populismului este un risc național major

    La 4000 lire salariu pe luna fiecare englez isi pe ...
    Londra a introdus o taxă zilnică de 10 lire pentru maşinile vechi

    Se prabuseste UE, fpstul imperiu Habsburgic (aust ...
    Cutremurul din Catalonia provoacă tsunami în Italia

    AI BELINAT-O, TRADICENE ! ...
    Tăriceanu a sesizat Curtea Constituțională în cazul dosarului ”Belina”

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Politic

    Economie mondiala

    Actualitate

    Turism

    IT&C

    Auto

    Piata artei

    Extern