Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Eveniment

Secretarul general al NATO: UE nu îşi poate dezvolta un sistem de apărare în afara NATO

Eveniment - Cristian Soare
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-10-10

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ajuns luni, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, unde a participat la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO. Adunarea Plenară a NATO are 266 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 29 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi (fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia şi Muntenegru). La reuniuni participă şi parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazahstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc).
Stoltenberg va merge împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, la Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova. Secretarul general NATO a ţinut să lase de înţeles, în discursul rostit la reuniunea de la Bucureşti, că Uniunea Europeană nu are mijloacele şi instrumentele necesare dezvoltării propriului sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice. El a evidenţiat importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic "incert".  În discursul său la adunarea parlamentară a NATO, Klaus Iohannis a informat că Alianţa nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Rusia, afirmând că în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”.

Jens Stoltenberg mulţumeşte României pentru contribuţia la apărarea colectivă

"Îi mulţumesc preşedintelui Adunării Parlamentare NATO, preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, miniştrilor. Este minunat să vă întâlnesc pe toţi aici, este minunat să fiu din nou la Bucureşti, să fiu printre aliaţi, parteneri şi prieteni", a declarat Jens Stoltenberg.
"Vreau să încep prin a mulţumi României pentru că ne găzduieşte pe toţi aici. De asemenea, vreau să mulţumesc României pentru contribuţiile importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la apărarea colectivă şi la securitatea comună. România contribuie în multe moduri la operaţiunile NATO în Afganistan şi în Kosovo. Găzduieşte sistemul nostru antirachetă la Deveselu. În plus, ca naţiune, s-a angajat să aloce 2% din PIB apărării. Prin urmare, România ajută la menţinerea securităţii celor aproape un miliard de cetăţeni ai statelor NATO", a subliniat Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a subliniat că suplimentarea capabilităţilor NATO în zona Mării Negre reprezintă "o reacţie directă la agresiunile Rusiei în Ucraina".
"Aici, în România, avem o brigadă multinaţională care este operaţională. Vreau să mulţumesc României pentru găzduirea acestei brigăzi. Şi abia aştept să o vizitez astăzi alături de preşedintele Klaus Iohannis", a precizat Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a făcut referire în cadrul discursului ţinut la Palatul Parlamentului şi la implicarea şi contribuţia României în cadrul alianţei nord-atlantice.
"De asemenea, vreau să mulţumesc României pentru contribuţiile importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la apărarea colectivă şi la securitatea comună. România contribuie în multe moduri, contribuie la operaţiunile NATO în Afganistan şi în Kosovo. Găzduieşte sistemul nostru antirachetă la Deveselu. În plus, ca naţiune, s-a angajat să aloce 2% din PIB apărării. Prin urmare, România ajută la menţinerea securităţii celor aproape un miliard de cetăţeni ai statelor NATO", a subliniat Stoltenberg.

Stoltenberg a evidenţiat şi importanţa majorării bugetelor apărării statelor NATO

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a atras atenţia luni, la Bucureşti, cât de importantă este majorarea bugetelor pentru apărare de către statele membre, deoarece NATO se află într-un context geopolitic ,,incert”.
"Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate", a declarat  Jens Stoltenerg, luni, în cadrul Adunarii Parlamentare NATO de la Bucureşti.
"Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele (...) Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere", a mai precizat Stoltenberg.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent la deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO

Preşedintele Iohannis a luat cuvântul în cadrul AP NATO, precizând că parteneriatele dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să fie mai puternice ca oricând. Preşedintele a făcut şi un apel la întărirea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană. Acesta a mai spus că Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă un inamic pentru Federaţia Rusă, iar pentru relaţia cu Federaţia Rusă este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă.
„România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, aşa cum a demonstrat şi până acum.
Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional.
Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare.
Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%. Eforturile naţionale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, dupa ce în luna mai Parlamentul Romaniei a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.
În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezentei alianţe pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în discursul susţinut la Palatul Parlamentului.
Printre cei care au luat cuvântul în cadrul AP a NATO a fost şi Paolo Alli, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, care declarat în deschiderea celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare NATO cât de importantă este România pe plan militar.
"Întâlnirile noastre din acest sfârşit de săptămână au ilustrat încă o dată marea valoare pe care Adunarea noastră o adaugă discuţiilor legate de securitatea globală şi euroatlantică. Sesiunea de primăvară din Georgia şi aceasta din România ne-au permis să ne concentrăm, în primul rând, pe evoluţiile care au avut loc în această regiune importantă din punct de vedere strategic, aceea a Mării Negre. La nord de ţărmurile României, în Ucraina, Rusia îşi continuă ocuparea ilegală a Crimeii şi continuă, de asemenea, sprijinul militanţilor armaţi din Donbas care violează acordurile de la Minsk. În Republica Moldova, Rusia susţine regiunea separatistă a Transnistriei şi blochează rezolvarea conflictului. Pe ţărmul celălalt al Mării Negre, încă ocupă o parte din teritoriul Georgiei. Aceste violări evidente ale dreptului internaţional ne preocupă pe toţi şi sunt de neacceptat. Sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova şi Georgiei înseamnă apărarea întregii Europe şi a NATO, de asemenea”,  a spus Paolo Alli.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    CUBA 4/8 ILIE 4/8; CU.B.A. CU-Creierul, B-13 Enori ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    dancila este de unica folosinta pentru infractorul ...
    Vizita ministrului Sanatatii si a ministrului Finantelor Publice la Constanta

    erata:de stiut cuM..,; ,,monedei "(societatii) ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    adica intorc societatea cubaneza la 180°inapoi ,l ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    deja in Anglia este seceta si cu interdictia oblig ...
    Noi achiziţii în apărare: Alte 5 avioane de tip F-16 ar urma să intre în dotarea forţelor armate române

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Business Style

    Actualitate