Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Cine va fi noul președinte al Federației Române de Fotbal (FRF)?

Răzvan Burleanu
Ionuț Lupescu
Marcel Pușcaș

Comentarii (0) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Eveniment

Ana Blandiana la Ziua Mondială a Poeziei 2018 de la Roma

Eveniment - Curierul Naţional
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sursa foto: Radio Romania Cultural

Data adaugarii: 2018-03-20

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ziua de 21 martie a fiecărui an a fost dedicată de către UNESCO rolului privilegiat al expresiei poetice în promovarea dialogului intercultural, comunicării şi păcii. Evenimentul de la Roma se desfăşoară din nou sub patronajul Comisiei Naţionale Italiene pentru UNESCO şi a Reprezentanţei Comisiei Europene în Italia şi se bucură de colaborarea cu prestigioase instituţii, şi anume: Federazione Unitaria Italiana Scrittori (Federaţia Unită a Scriitorilor din Italia), Casa delle Letterature (Casa Literaturii) şi Conservatorio di Musica Santa Cecilia (Conservatorul de Muzică Santa Cecilia). Pentru a cincea oară consecutiv, Institutele Culturale din Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebrează poezia europeană la Roma.
Evenimentul, moderat de Maria Ida Gaeta, directorul Casei Literaturii din Roma şi acompaniat de muzica interpretată de studenţii Conservatorului din Roma, va include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecţia traducerii în italiană pe ecran), a cincisprezece poeţi invitaţi. România va fi reprezetată de un nume de referinţă al liricii contemporane: Ana Blandiana. Ceilalţi invitaţi vor fi: Elke Laznia (Austria), Ivaylo Dimanov (Bulgaria), Luko Paljetak (Croaţia), Jan Wagner (Germania), Davide Rondoni (Italia), Krzysztof Koehler (Polonia), Nuno Judice (Portugalia), Mila Haugova (Slovacia), Miljana Cunta (Slovenia), Jose Luis Piquero (Spania), Jesper Svenbro (Suedia), Michael Stauffer (Eveţia), Omer Erdem (Turcia) şi Adam Nadasdy (Ungaria).
Evenimentul va avea loc miercuri, 21 martie 2018, la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma (Via dei Greci 18), de la orele 18.30. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.
Cu ocazia participării la Ziua Mondială a Poezie 2018, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea "La Sapienza" şi Libraria Assaggi, organizează alte două evenimente dedicate operei poetei Ana Blandiana după cum urmează:
Luni, 19 martie 2018, ora 18:00, Librăria Assaggi (Via degli Etruschi 4, Roma) - Prezentarea volumului de poezii L'Orologio senza ore de Ana Blandiana (Elliot Edizioni, 2018).
Alături de autoare vor fi prezenţi poetul şi criticul literar Paolo Febbraro, scriitorul Giorgio Manacorda şi profesorul Bruno Mazzoni, traducătorul Anei Blandiana în italiană. Pentru mai multe detalii: http://www.libreriaassaggi.
it//eventi/?mc_id=1259
Marţi, 20 martie 2018, 11:00-13:00, Universitatea La Sapienza (Aula Laboratorio, et. 3, sediul Marco Polo) - Incontri di versi: poeta Ana Blandiana (România) alături de traducătorul său prof. Bruno Mazzoni şi poeta Mila Haugova (Slovacia) alături de traducătoarea sa Alessandra Mura, se vor întâlni şi vor dialoga cu studenţii Universităţii "La Sapienza".
Născută în 1942, la Timişoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în "Tribuna" (1959) şi în antologia 30 de poeţi tineri. După debutul editorial cu placheta Persoana întâia plural (1964), s-a impus printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii, publicând Călcâiul vulnerabil (1966) şi A treia taină (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărţi de poezie: Cincizeci de poeme (1970), Somnul din somn (1977), Ochiul de greier (1981), Ora de nisip (1983), Stea de pradă (1985), Arhitectura valurilor (1990), La cules de îngeri (1998), Soarele de apoi (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), Refluxul sensurilor (2004). A scris versuri şi pentru copii: Întâmplări din grădina mea (1980), Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic (1991), Cartea albă a lui Arpagic (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii). A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele Calitatea de martor (1970), Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie (1976), Cea mai frumoasă dintre lumile posibile (1978), Coridoare de oglinzi (1984), Autoportret cu palimpsest (1986), Ghicitul în mulţimi, Geniul de a fi (1998), Cine sunt eu? (2001). A publicat, în colaborare cu soţul său, Romulus Rusan, cărţi de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti: Convorbiri subiective (1972), O discuţie la Masa Tăcerii (1977). Abordând şi proza fantastică, a scris Cele patru anotimpuri (1977, 2001) şi Proiecte de trecut (1982) - ambele volume apărând sub titlul Oraşul topit şi alte povestiri fantastice în 2004. În 1992 i-a apărut romanul Sertarul cu aplauze, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului şi a criticii (următoarele ediţii 1998, 2002, 2004), iar în 1994, volumul de nuvele Imitaţie de coşmar. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Anglia, SUA, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania.
Este fondatoare şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei de la Sighet. Este preşedintele PEN Clubul Român şi al Comisiei de Onoare a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei de poezie "Stephane Mallarme" (din 1997) şi al Academiei Mondiale de Poezie, primul scriitor român ales membru al Academiei Europene de Poezie (din martie 1999). Deţine numeroase premii literare, printre care: Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (1970), Premiul internaţional "Gottfried von Herder" (1982, Viena), Premiul Naţional de Poezie (1997), Premiul revistei "Luceafărul" (1998), Premiul "Opera Omnia" (2001), Premiul Internaţional "Vilenica" (2002), Premiul revistei "Poesis" (2003), Premiul internaţional "Giuseppe Acerbi" şi Premiul internaţional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internaţional "Lucian Blaga", ediţia a XXVII-a (2007).
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Barcelona 16 Iisus Hristos 16, Ilie Tișbitul 16; ...
    Fostul premier francez Manuel Valls ia în considerare posibilitatea candidaturii la postul de primar al Barcelonei

    Dar in Romania in 28 de ani cat cred romanii ca s- ...
    Robert Mugabe ar fi făcut dispărute diamante în valoare de 15 miliarde de dolari

    decat ca nu au primit, ci poate vor primi, daca .. ...
    POR - APROAPE 14.000 DE APARTAMENTE AU PRIMIT FINANTARE PENTRU LUCRARI DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE

    decat ca eu fac suma asta direct din buget! ...
    Robert Mugabe ar fi făcut dispărute diamante în valoare de 15 miliarde de dolari

    decat l-am trimis sa se afle-n treaba! ...
    Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut ieri, 20 aprilie 2018, o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Tunisiene, Youssef Chahed

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Politic

    Actualitate