« Alte articole din categoria Finante Banci
MFP: Fondurile de pensii, prea sărace pentru plasamentele pe termen lung
Finante Banci - Cristina Chicoş / cristina.chicos@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)
Acestea preferă să plaseze pe termen scurt, unde dobânzile sunt mai mari
Bogdan Drăgoi vede randamentul la titlurile de stat pe un an la sub 7%
Fondurile de pensii private nu au încă volumul financiar necesar pentru a susţine emisiuni de titluri de stat pe perioade lungi, de peste 10 ani, şi preferă deocamdată plasamentele pe termen scurt, a declarat, ieri, Bogdan Drăgoi, secretar de stat în MFP. "Problema este că fondurile de pensii nu au un volum foarte mare de bani pe care să-i plaseze. Dacă avem în vedere că media lunară este undeva la 20 mil. euro, din care 65% poate fi plasat în titluri şi se aşteaptă din martie să se meargă spre 30 mil. euro, vorbim încă de sume mici. Nu vrem să creăm emisiuni nelichide pentru că atunci preţul de pe piaţa secundară nu este real şi se pot da repere greşite", a spus Drăgoi, la un seminar despre fondurile de pensii.
El a arătat că o emisiune nouă de titluri de stat pe o perioadă de 10 ani presupune un volum minim de 400 mil. lei, echivalentul a 100 mil. euro. "Deocamdată fondurile de pensii preferă să plaseze cel mai mult pe termen scurt, unde randamentele sunt mai mari, deşi orizontul lor de investire este undeva la 30 de ani", a mai arătat Drăgoi. Potrivit oficialului MFP, la ultima discuţie, de săptămâna trecută, cu fondurile de pensii reprezentanţii acestora propuneau un volum de plasat pe termen lung de 150 mil. lei.
Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Crinu Andănuţ, a subliniat că administratorii fondurilor de pensii vor să aibă un dialog mai strâns cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. ''Cred că ar trebui să existe un dialog mai bun şi întâlniri mai dese între administratorii fondurilor de pensii şi reprezentanţii Finanţelor. Spun asta pentru că fondurile de pensii pot fi o sursă viabilă de finanţare prin plasamente pentru MFP'', a declarat în cadrul seminarului Crinu Andănuţ.
MFP se întâlneşte trimestrial cu reprezentanţii fondurilor de pensii. Pentru moment, MFP intenţionează să redeschidă o emisiune de titluri pe 10 ani care are în momentul de faţă o maturitate reală (reziduală) de 7 ani. Drăgoi a mai precizat că emisiunile pe termen lung sunt dedicate exclusiv fondurilor de pensii şi asigurătorilor, băncile neavând niciun fel de apetit pentru astfel de plasamente.
Randamente sub dobânda-cheie
Randamentul la titlurile de stat cu maturitate de un an ar trebui să se plaseze undeva sub rata de politică monetară, adică mai puţin de 7% pe an, a declarat Bogdan Drăgoi. "La titlurile de stat cu scadenţă pe un an eu văd randamentul undeva puţin sub 7%, adică uşor sub rata de politică monetară", a spus Drăgoi.
El a arătat că în prezent randamentul titlurilor pe un an este la 7,14-7,15% pe an.
CNPAS: Aproximativ 30% dintre asiguraţi au venituri sub 800 de lei
Aproximativ 30% dintre asiguraţii din România la sistemul public de pensii au venituri sub 800 de lei, iar aproximativ un milion dintre aceştia sunt înregistraţi ca având venituri mai mici de 600 de lei, a spus, ieri, la seminar preşedintele CNPAS, Doina Pârcălabu. Preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS) a adăugat că alţi 260.000 de asiguraţi au venituri de 600 de lei, iar aproximativ 700.00 dintre asiguraţi sunt înregistraţi ca având venituri cuprinse între 700 şi 800 de lei.
Doina Pârcălabu a arătat că analiza din care au rezultat aceste cifre a fost făcută la nivelul lunii decembrie a anului trecut şi că cele un milion de persoane care înregistrează venituri mai mici de 600 de lei reprezintă 18,8% din totalul de asiguraţi.
Creştere lentă a numărului de participanţi
Preşedintele CNPAS a mai precizat că în prima lună de funcţionare a pilonului II de pensii obligatorii administrate privat au fost înregistraţi 4,1 milioane de participanţi, numărul acestora crescând într-un ritm lent, până în luna decembrie când au fost înregistraţi 4.970.000 de contribuabili.
Pârcălabu a arătat că şi sumele transferate din contribuţii individuale s-au menţinut cam la acelaşi nivel. Ea a precizat că în prima lună de evidenţă sumele transferate totalizau 88 mil. lei, iar în luna decembrie acestea au ajuns la 112 mil.lei. "Evoluţia în lei are un aspect mai sinuos. Dacă privim această evoluţie în euro, ea este ceva mai liniară", a declarat preşedintele CNPAS.
Unii angajaţi au conturile goale
Aceasta a făcut referire şi la existenţa conturilor goale ale unor angajaţi explicând că acestea apar în momentul în care pentru un angajat nu sunt plătite într-o lună contribuţiile individuale. În acest sens, Pârcălabu a atras atenţia că instituţiile care au atribuţii în acest domeniu trebuie să analizeze cu atenţie şi să reglementeze aceste probleme.
Pârcălabu a declarat că la începutul funcţionării pilonului II de pensii private se înregistrau 300.000 de persoane pentru care nu s-au făcut primele viramente, dar a atras atenţia că, lunar, se adaugă noi angajaţi care fie intră în concedii medicale, fie angajatorii nu depun contribuţiile.
Sistemul de pensii private obligatorii funcţionează de 21 de luni.
CSSPP: Proiectul Fondului de Garantare intră în dezbatere publică
Proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului de Garantare a Pensiilor Private va intra în această lună în dezbatere publică, după care va fi trimis către Guvern pentru aprobare, a declarat ieri preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. El a adăugat că CSSPP va adopta şi actul normativ care ar reglementa sistemul multifond (administrare de fonduri de pensii private cu diferite grade de risc), care permite alocarea activelor participanţilor în funcţie de vârstă. "În acest an sperăm să începem şi discuţia privind legislaţia privind plata pensiilor private", a mai spus Oancea. Potrivit proiectului publicat anul trecut de CSSPP, contribuţia iniţială a fiecărui administrator la Fondul de garantare a pensiilor private va fi de 1% din capitalul social subscris şi vărsat, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a sumei de 50.000 euro. Resursele Fondului de garantare se vor constitui şi din sume plătite cu titlu de contribuţii anuale la Fond, calculate în funcţie de valoarea activelor nete administrate, distinct pentru administratorii de pensii facultative (pilon III), respectiv administratorii de fonduri de pensii obligatorii (pilon II). Fondul ar urma să dispună şi de resurse financiare suplimentare necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea şi funcţionarea Fondului de garantare.