Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

''Sectorul bancar este obligat să finanţeze pentru că nivelul de lichiditate este foarte mare''
Ministrul Finanţelor: Trebuie să fim atenţi cui dăm banii, deoarece, în urma controalelor CE, ne putem trezi că trebuie să restituim bani

Sectorul bancar are o lichiditate ridicată şi băncile trebuie să se orienteze către acordarea de finanţări pentru atragerea de fonduri UE, în condiţiile în care MFP nu va mai fi la fel de activ pe piaţa internă a titlurilor de stat ca în 2009, susţine ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu. "Sectorul bancar îşi face treaba, încearcă să finanţeze, iar astăzi este obligat să finanţeze pentru că nivelul de lichiditate este foarte mare. (...) Astăzi sectorul bancar are mai multă lichiditate decât îi trebuie", a declarat Vlădescu, vineri, la un seminar pe tema fondurilor europene. Ministrul a explicat că băncile vor trebui să îşi orienteze lichidităţile către finanţări pentru atragerea fondurilor europene, mai ales că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va ieşi mai mult pe pieţele internaţionale în acest an şi se va împrumuta mai puţin de pe piaţa internă.
El a atras, însă, atenţia că băncile caută clienţi pentru acordare de cofinanţări şi prefinanţări pentru atragerea de fonduri europene, însă nu pot să acorde tuturor clienţilor, aceştia trebuind să demonstreze că sunt eligibili. "Suntem într-o discordanţă între nevoia de a finanţa şi neputinţa de a finanţa, pentru că proiectul este nefinanţabil", a mai spus Vlădescu.

Mulţi dintre cei care accesează fonduri europene nu sunt cinstiţi

Ministrul Finanţelor a mai spus că multe persoane care accesează fonduri europene nu sunt cinstite, iar în urma auditului de către Comisia Europeană, România s-ar putea "trezi" că trebuie să restituie bani, ca urmare a acestor nereguli. "Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre cei care accesează fonduri europene nu sunt cinstiţi şi trebuie să fim atenţi că nu e ceva de care să scapi. (...) În urma controalelor Comisiei Europene, ne putem trezi că trebuie să restituim bani", a spus Vlădescu.
El a atras atenţia că, pentru a preveni o astfel de situaţie, trebuie semnalate orice fel de nereguli care apar în procesul de accesare a fondurilor comunitare. "Daţi-ne nume, locuri, situaţii, pentru a putea interveni şi vom acţiona foarte dur, pentru că absorbţia fondurilor europene este prioritatea numărul unu. (...) Nu vrem să ajungem în situaţia în care Comisia Europeană ne va cere banii înapoi, pentru că au fost furaţi", a spus Vlădescu.

Vlădescu: România nu riscă să piardă bani europeni

Fondurile europene sunt o sursă importantă de bani pentru firme, dar şi pentru autorităţi, pe care România nu are cum să le compenseze altfel, de aceea sistemul de absorbţie a fondurilor europene trebuie să fie funcţional, iar ceea ce îl afectează trebuie sesizat, a spus vineri ministrul Finanţelor. "Astăzi, România nu riscă să piardă bani europeni. Sistemul de absorbţie a fondurilor europene, deşi este văzut ca greoi şi birocratic, este un sistem funcţional. [...] Nu vrem să ajungem să dăm bani înapoi Comisiei Europene, pentru că în urma unui audit s-ar putea stabili că au fost furaţi. Preferăm să controlăm de două ori înainte", a declarat ministrul Finanţelor.
El le-a solicitat celor care sesizează fapte de favorizare a altor persoane care depun proiecte cu fonduri UE să le reclame pentru îmbunătăţirea sistemului.
Pe de altă parte, Vlădescu susţine că aproape 30% din proiecte sunt nebancabile, iar pentru a nu îngreuna inutil munca personalului din autorităţile de management şi organismele intermediare ar trebui să existe o relaţiile mai directă între declararea unui proiect ca eligibil şi posibilitatea lui de a accesa credite bancare pentru cofinanţare. "Continuăm să căutăm forme de sprijin pentru autorităţi locale. Vom încerca şi cu Eximbank să găsim noi scheme de finanţare. De asemenea, vom încerca să găsim o soluţie mai rapidă pentru rambursarea TVA, chiar taxare inversă în anumite cazuri", a mai precizat Vlădescu, care a adăugat că "România nu a fost, nu este şi nu va fi contributor net la UE".

Vătafu: Pentru 2010, estimăm plăţi efective de 4,3 mld. euro

Consilierul pentru fonduri europene al premierului Emil Boc, Teodor Cătălin Vătafu, a spus că au fost aprobate până în prezent 3.964 de proiecte, în valoare de 8,94 miliarde euro, din care 6 mld. euro reprezintă contribuţia UE. "Pentru 2010, estimăm plăţi efective de 4,3 mld. euro, din care 1,3 mld. euro în ce priveşte proiectele din fonduri structurale, 2,5 mld. euro pentru agricultură şi 500 mil. euro din fonduri preaderare", a spus Vătafu.
El a menţionat că, de la 1 ianuarie 2010 până la 28 februarie 2010, au fost făcute în agricultură plăţi efective de 1,2 mld. lei.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a explicat că există lichiditate în sistemul bancar, astfel că proiectele din fonduri europene ar putea beneficia de cofinanţări, "absorbţia fondurilor europene fiind o ţintă importantă pentru multe bănci de pe piaţa locală".