Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Caroline Atkinson: Contestarea măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern la Curtea Constituţională este ceva normal, dar trebuie avizul autorităţii
Board-ul FMI va evalua acordul cu România la finele lunii iunie, în vederea aprobării unei noi tranşe din împrumut

Contestarea la Curtea Constituţională a măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern este un proces normal, însă acestea trebuie aprobate de Curte întrucât sunt acţiuni prealabile pentru derularea acordului, susţine Caroline Atkinson, purtător de cuvânt al FMI, potrivit Mediafax. "Măsurile de ajustare fiscală sunt prealabile acordului şi trebuie aprobate de Curtea Constituţională. Respectăm acest proces. Este un proces foarte normal (...) Nu este ceva de care să fim îngrijoraţi", a afirmat Atkinson, la întrebarea privind impactul contestaţiei asupra acordului cu România şi opinia Fondului în această chestiune.
În scrisoarea suplimentară la acordul stand-by, întocmită în luna mai, se spune: "Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării".
Măsurile enumerate pe partea de cheltuieli cuprind, printre altele, reducerea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

PSD a depus, miercuri, o contestare la Curtea Constituţională

PSD a depus, miercuri, la Curtea Constituţională, o sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, privind măsurile de austeritate.
Premierul Emil Boc a venit, în 7 iunie, în faţa Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte de lege care prevăd, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
În aceeaşi zi  PSD a depus o moţiune de cenzură, care a fost respinsă marţi în Parlament. 
Board-ul FMI va evalua acordul cu România la finele lunii iunie, în vederea aprobării unei noi tranşe din împrumut. România are în derulare un program de împrumuturi externe în valoare de 20 miliarde euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD.

Augustin Zegrean, preşedinte al CCR

Augustin Zegrean a fost ales joi de către plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) preşedinte al instituţiei, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit, potrivit unor surse judiciare. Pe 8 iunie, judecătorul Ion Predescu a fost desemnat preşedinte interimar al Curţii Constituţionale, în urma votului plenului Curţii, după ce mandatul lui Ioan Vida, fostul preşedinte, a expirat pe 7 iunie. Alegerea noului preşedinte al CCR se face, potrivit legii, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii, prin vot secret. Preşedintele are un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit. În luna iunie au fost desemnaţi noii membri ai Curţii Constituţionale. Iulia Motoc şi Mircea Ştefan Minea au depus jurământul de investitură pe 15 iunie. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat tot pe Petre Lăzăroiu la CCR, după ce în 2008 acesta a fost numit pentru a finaliza mandatul unui alt judecător. Noile numiri la CCR s-au făcut după ce, pe 7 iunie, au expirat mandatele de judecători ai Curţii Constituţionale ale lui Ioan Vida, fost preşedinte al CCR, dar şi ale judecătorilor Nicolae Cochinescu şi Petre Lăzăroiu.