Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (7) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Finante Banci

Ce efecte a produs în economie aberanta taxă pe stâlp

Finante Banci - Gazeta de Sud
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-01-07

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

De la introducerea impozitului pe construcţii speciale şi până acum, noul bir  a creat neplăceri multor companii. Pe ansamblu, suma totală nu a fost foarte mare în Oltenia, taxa respectivă variind, în funcţie de societate, între 1 şi 1.038.907 de lei.
Impozitul pe construcţii speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp“, a fost considerat de mediul de afaceri drept un impozit aberant, care nu îşi avea locul în economie. În timp ce pentru unele firme a fost mai mare hârţogăraia necesară declarării birului şi a costat mai mult documentaţia pentru evidenţierea impozitului decât taxa propriu-zisă, pentru alte societăţi aceasta chiar a însemnat bani mulţi viraţi în vistieria statului.
Taxa pe stâlp a fost introdusă din 2014, pe vremea guvernului Ponta, iar de anul acesta nu se mai plăteşte. Iniţial, acest supraimpozit a reprezentat 1,5% din valoarea de impozitare a bunurilor din patrimoniu, altele decât cele pentru care se plătea impozit la direcţiile locale de impozite şi taxe. Din 2015, valoarea taxei pe stâlp a scăzut la 1% din valoarea bunurilor de patrimoniu. Unele firme au dat bani la stat sub forma impozitului pe construcţii speciale pentru lucruri mărunte, cum ar fi pentru parcarea betonată din curtea firmei, pe rampa pe care se încarcă şi descarcă marfa în curtea firmei etc. Potrivit unui consultant fiscal din Craiova, se ajunsese la situaţia stupidă ca o firmă să plătească impozit la stat pentru gardul de beton pe care îl deţinea. Impozitul se calcula şi pe stâlpii de electricitate deţinuţi de anumite firme din domeniul energiei, de unde şi denumirea acestuia - „taxa pe stâlp“.
Încasările totale ale statului nu au fost foarte mari, situându-se mult sub sumele preconizate iniţial, ceea ce arată că, din punct de vedere bugetar, nu a avut efectul scontat. GdS a solicitat de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova datele privind încasările pe fiecare judeţ în parte de la toate firmele care au achitat această taxă, iar sumele nu sunt exorbitante. În 2015, conform datelor de la Fisc, 567 de firme din Oltenia au plătit la stat impozit pe construcţii speciale de 1.960.115 lei, în total. Potrivit datelor de la DGRFP Craiova, în 2016 au achitat taxa pe stâlp 782 de firme din Oltenia şi suma totală achitată a fost de 3.
145.073 de lei. Unele firme au achitat minimum 1 leu drept taxă pe stâlp, ceea ce înseamnă că au fost mai mari costurile cu administrarea şi cu declararea acestei taxe. În schimb, pentru alte firme, taxa pe stâlp a ajuns la sume uriaşe. Cea mai mare taxă pe stâlp din Oltenia a fost achitată de o firmă din Vâlcea în anul 2015 şi a fost de 1.038.907 lei. Suma maximă plătită de o firmă din Dolj a fost de 22.668 de lei, în Gorj - 14.089 de lei, în Olt - 12.322 de lei. În 2016, tot o firmă din Vâlcea a achitat la stat cea mai mare sumă din toată Oltenia, respectiv 569.899 de lei, potrivit datelor de la DGRFP Craiova. Şi în 2015, şi în 2016, suma minimă plătită în fiecare judeţ, la administraţiile judeţene ale finanţelor publice, sub forma taxei pe stâlp, a fost de 1 leu. Doar la Administraţia Financiară Contribuabili Mijlocii, înfiinţată în 2016, suma minimă plătită la stat de o firmă mijlocie sub forma taxei pe stâlp a fost de 20 de lei. Banii din această taxă erau redirecţionaţi de guvern către bugetele locale ale primăriilor.

Firmele private, afectate de taxa pe stâlp

Chiar dacă au fost doar câteva sute de firme din toată Oltenia care au datorat la stat taxa pe stâlp, acestea au simţit ca fiind deranjantă o suprataxă ce nu îşi avea rostul şi care nu a adus foarte mulţi bani, în total, în vistieria statului. Reprezentantul firmei de audit şi consultanţă Professional Consulting, Radu Buziernescu, a explicat pentru GdS cum a afectat impozitul pe construcţii speciale dezvoltarea anumitor firme: „Taxa pe stâlp a fost o altă povară în plus pentru o parte din contribuabili, chiar dacă unele firme au plătit puţin (pentru un gard sau pentru o platformă betonată). Taxa pe stâlp a încetinit investiţiile în domeniile în care această taxă are valori semnificative, respectiv în energie, extracţie de petrol şi gaze, minerit, telecomunicaţii“. Renunţarea la taxa pe stâlp de la 1 ianuarie 2017 este salutată de mediul de afaceri, în special de firmele care plăteau această suprataxă pe bunurile din patrimoniu.
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Impozitatu Gheorghe :
    Trebuie impozit pe cifra de afaceri si redevente marite , ca sa plătească si stăpânii romanilor noscai impozita .
    2017-01-07, 10:45:24 (adresa: 79.118.49.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Dumnezeu s-o ierte, ca e moarta din 1990. Sau cum ...
Industria, cel mai mare angajator în 2016

Dumnezeu s-o ierte, ca e moarta din 1990. Sau cum ...
În luna octombrie, producţia industrială a crescut faţă de septembrie

Alta sinecura pentru borfasii pesede ! ...
Hotărâre de Guvern: se înfiinţează Societatea Casa de Comerţ

SUNTETI CETATENI LIBERI, NU SKLAVI pesede IN ROMAN ...
Iohannis, anunț important pentru românii plecați în Marea Britanie! Ce se întâmplă după Brexit

SUNTETI CETATENI LIBERI, NU SKLAVI pesede IN ROMAN ...
Iohannis, anunț important pentru românii plecați în Marea Britanie! Ce se întâmplă după Brexit

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Eveniment

Finante Banci

Actualitate Companii

Politic

Economie mondiala

Actualitate

Turism

Auto

Extern