Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Într-o perioadă în care numărul politicienilor care vizitează bisericile s-a înmulţit foarte mult, probabil în lipsa unor planuri concrete de relansare a economiei româneşti, cu speranţa că divinitatea le va arăta calea spre luminiţa de la capătul tunelului, astăzi, va avea loc cea de-a cincea întâlnire, din acest an, a Consiliului de Administraţie al BNR, principalul punct pe ordinea de zi fiind cel referitor la politica monetară a instituţiei.
De la începutul anului banca centrală a redus dobânda de la 10,25 la 9,5%, în timp ce în Polonia nivelul ratei-cheie a fost scăzut săptămâna trecută la 3,5%, iar în Cehia aceasta este de 1,5%, doar Banca Ungariei urmărind o politică asemănătoare cu cea a BNR, nivelul dobânzii fiind de 9,5%.
Numeroşi bancheri şi analişti anticipează o tăiere de jumătate de punct procentual a dobânzii de politică monetară, de la 9,5 la 9%/an, existând chiar voci care solicită o scădere şi mai agresivă, de un punct procentual.
Principala motivaţie a acestor cereri este legată de căderea puternică a economiei din primul trimestru, creată de lipsa lichidităţii cu care se confruntă companiile în situaţia în care creditarea a scăzut foarte mult, iar băncile comerciale continuă să solicite dobânzi aberante, cel puţin duble comparativ cu rata de politică monetară.
În raportul asupra stabilităţii financiare care va fi lansat de BNR se arată că "finanţarea externă a instituţiilor de credit şi companiilor româneşti a înregistrat, de la debutul crizei, o creştere a costurilor şi o reducere a scadenţelor.
Ulterior incertitudinile legate de finanţare au crescut, reflectând, pe de o parte, criza de lichiditate din ţările cu investiţii în sectorul bancar din România şi, pe de altă parte, expunerea importantă a investitorilor străini în bilanţul (pasivul) companiilor şi băncilor româneşti.
Riscul de credit a crescut, îndeosebi în ultimele luni, consecinţă a deteriorării condiţiilor economice interne, inclusiv a restrângerii cererii externe pentru subsidiarele multinaţionalelor din România".
O scădere agresivă a dobânzii de către BNR este însă greu de luat, având în vedere posibilitatea ca aceasta să producă o depreciere rapidă a leului, prin ieşirile speculatorilor din piaţa valutară, în lipsa randamentelor ridicate, care va crea presiune asupra evoluţiei preţurilor, având în vedere că inflaţia din România este cea mai ridicată din întreaga Europă Unită.
Principalul beneficiar al scăderii dobânzii de politică monetară va fi însă bugetul statului, care se confruntă cu mari probleme în asigurarea sumelor necesare pentru plata pensiilor şi salariilor bugetarilor, într-un an electoral foarte încordat, având în vedere că în prezent Trezoreria se împrumută de la băncile prezente în România la dobânzi de până la 11,5%, în ultima lună.
Avem în vedere modalitatea de împrumut. BNR acordă credit băncilor prin intermediul operaţiunilor de tip repo, la dobânzi egale cu cea de politică monetară, iar instituţiile bancare dau imediat fuga la licitaţiile de titluri de stat de unde obţin un profit de la cel mai sigur debitor, statul român.
Bancherii solicită, de asemenea, şi reducerea rezervelor minime obligatorii în lei, estimându-se că o scădere de un punct procentual ar introduce în sistem circa 250 - 300 de milioane de euro.