Adrian Panaite

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Nu! Invocaţia din titlu nu se referă la guvernanţi. Ei ştiu prea bine ce se întâmplă... Mă gândesc doar la cei care s-au autoinclus - vrând-nevrând, ştiind-neştiind - în corul celor care anunţă creşteri de preţuri după majorarea TVA. În tot week-end-ul am asistat  la relatări aproape isterice pe posturile de televiziune care sunau goarna scumpirilor, iar ziarele tipărite şi presa electronică nu au rămas nici ele mai prejos. "Avertismentele" pentru români că îi aşteaptă prăpădul nu contenesc din partea celor care cred că astfel se pun în slujba publicului.
"Preţurile sar în aer“. "Atenţie! Urmează scumpiri în lanţ". "Creşterea TVA cu 5% va majora preţul alimentelor cu 8%." "Linişte la rafturi înainte de furtuna scumpirilor." "Preţurile vor exploda!" "Cumpărăturile ieftine, pe ultima sută de metri." "Creşterea TVA bubuie preţurile." "Români, pregătiţi-vă: vine prăpădul! Se scumpesc iar toate, începând de luna viitoare!" "Cresc preţurile, se golesc pieţele." "Scumpiri usturătoare." "Efectele majorării TVA: Preţuri de raft cu 10% mai mari şi invazie de produse ieftine şi proaste".
Iată titlurile cu care media îi "avertizează" pe români de ce va urma. Materialele alarmiste filmate în hipermarket-uri au aceeaşi tentă, iar reporterii se arată sincer preocupaţi şi îngrijoraţi de soarta bietului consumatorul. Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac! De fapt, fac cel mai mare deserviciu românilor de grija cărora nu mai pot. Dacă te uiţi la aceste relatări, care urcă la cer aşteptările inflaţioniste, cum să nu te repezi spre rafturi!? Cum să nu cumpărăm la preţurile cerute de comercianţi atunci când ştim că majorarea acestora are la bază motivul întemeiat al majorării TVA!?
De fapt, o taxă, odată introdusă, tinde să se distribuie deopotrivă atât pe lanţul producător-comerciant, cât şi la consumator. Repartizarea este însă  uniformă, în funcţie de condiţiile de piaţă, de competiţie, de comportamentul consumatorului, nu în ultimul rând de contextul financiar. De unde totuşi concluzia aceasta că întreaga majorare a taxării pe valoarea adăugată se va răsfrânge exclusiv asupra consumatorului? În baza căror analize de piaţă? Pe ce argumente? De ce la fel pe toate segmentele de piaţă? Sunt întrebări pe care uiţi să le mai pui, darămite să încerci să mai şi cauţi răspunsuri atunci când fără voia ta te laşi atras într-un cor.
Da. Preţurile se vor majora pentru că mărirea TVA nu are cum să ocolească nefericitul consumator român. Pe de altă parte, putem spune clar: Nu! Nu toate costurile vor putea fi transferate către clientul final. Vor exista numai câteva cazuri pe segmente cu cerere inelastică şi concurenţă foarte slabă. Ce a uitat însă corul difuz, dar sonor, care a lansat aşteptările inflaţioniste în week-end sunt aspectele care contracarează tendinţa de creştere a preţurilor firească după o majorare a TVA.
Primul dintre acestea îl reprezintă marjele de profit ale retailerilor care urcau şi până la 50% în perioada de boom şi care nu s-au ajustat semnificativ în ultimii doi ani. Da, hipermarketurile pot resorbi masiv din impactul majorării de TVA doar umblând la marja de profit. Cu condiţia, desigur, să nu ne repezim berbeceşte la rafturi, împinşi de la spate de ameninţările inflaţioniste din media. Operatori internaţionali experimentaţi, aceştia vor şti să calculeze la rece reţeta de câştig dată de echilibrul dintre preţurile practicate şi volumul vânzărilor. De aceea, ne putem aştepta ca, în cazul în care vor avea de-a face cu un consumator crispat şi rezervat să nu urce preţurile pe cât s-ar aştepta unii acum. Chiar şi pentru preţurile combustibililor am putea face acest calcul, întrucât acestea s-au ajustat prea puţin faţă de momentul când barilul de petrol se tranzacţiona mult peste pragul de 100 de dolari.
Măsura de majorare a TVA este una inflaţionistă, însă ceea ce se uită acum este faptul că ea este însoţită de o altă măsură guvernamentală cu un caracter deflaţionist, respectiv reducerea cu 25% a salariilor din aparatul bugetar. Asta înseamnă că aproape o treime dintre angajaţii din România vor pierde un sfert din câştigul salarial. Să amintim doar cifra de 5,39 miliarde lei pe care Guvernul o calcula ca fiind reducerea totală de cheltuieli cu salariile din domeniul bugetar pentru şase luni. Aceşti bani dispar din piaţă! Este o presiune de natură deflaţionistă asupra operatorilor comerciali de care trebuie să ţinem cont. În competiţia pentru bunuri şi servicii 5,39 miliarde lei vor lipsi în următoarele şase luni făcând să crească valoarea banilor rămaşi în piaţă.
Asta, desigur, dacă vom vedea o politică monetară strânsă şi o creditare înfrânată a consumului ca până de curând. Pentru că nu trebuie să uităm că inflaţia ultimilor ani a fost stimulată tocmai de creşterea masei monetare generată de expansiunea nesustenabilă a creditului de consum. Acest combustibil inflaţionist lipseşte în momentul de faţă, creditul fiind în vădită contracţie. Este un context internaţional deflaţionist în care creditele acordate în ultimii ani implodează pe toate meridianele. Este un fenomen pe care nu trebuie să îl uităm, căci injecţiile de lichiditate ale băncilor centrale până în momentul de faţă nu au reuşit decât să reinflameze parţial activele. Fără "motorul" creditului care a dus la cer preţurile în ultimii ani şi în România în contextul unor pieţe interne slab concurenţiale, este greu să vorbim despre "explozia preţurilor" oricât de vocal ar fi corul isteric al celor care clamează scumpirile.
Noi nu putem decât să spunem: Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!