Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Piata artei

Destine frânte - un viitor pus sub semnul întrebării

Piata artei - Mihai Gîndu
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-09-14

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Soarta generaţiei tinere şi foarte tinere (în speţă studenţii, elevii) nu este importantă doar pentru că reprezentanţii acesteia sunt la vârsta formării şi au nevoie de o atenţie sporită şi un ajutor suplimentar pentru a reuşi în viaţă şi pentru a ajunge, mai târziu, să fie la rândul lor un sprijin pentru alţii sau pentru cei pe care i-au crescut. Nu este doar un gest de omenie să fie ajutaţi, ci e vorba de o mare responsabilitate.
Pentru că, peste ani, ei vor alcătui societatea. Ei vor da tonul, lor le va reveni să-şi asume responsabilităţile pe care noi le-am preluat sau le-am refuzat (după caz). De ei va depinde dacă vom avea o lume mai bună.
În această situaţie, coroborată cu faptul că ţara noastră traversează de ceva vreme o perioadă mai puţin fastă (numeroase probleme economice şi sociale), a nu le oferi tinerilor suportul de care au nevoie sau a încerca să faci o afacere pe seama lor (la fel cum se face şi pe seama celor bătrâni, nimic nou sub soare) frizează nu doar cinismul, dar şi inconştienţa.
Ei bine, (aţi ghicit!) aşa ceva nu este imposibil.
Antologia de texte semnată de Florin Antonescu, apărută anul trecut la Editura Semne şi intitulată inspirat ”Nu asta cere publicul” îşi propune să analizeze, lucid şi cu obiectivitate, tocmai aceste aspecte, precum şi altele legate de educaţie şi învăţământ şi mai ales de modul în care sunt (sau nu) aplicate măsurile necesare.
Pornind de la cazul unor tineri (prea) rebeli, care se subînţelege că nu primiseră educaţia necesară, continuând cu cei care abandonează şcoala şi ajung direct la cerşit şi punând în evidenţă şi alte aspecte, cum ar fi promovarea after-school-ului în detrimentul programului ”Şcoală după şcoală” sau asigurarea insuficientă a securităţii elevilor, autorul ne dă de înţeles că tot ce ţine de capitolul ”Creştere” este deficitar sau prost organizat, fie din incompetenţă, fie (mai rău!) dintr-un interes, în special material.
Mai mult, cu îndrăzneală (dar cu o îndrăzneală bine argumentată), autorul pune în evidenţă faptul că ”şcoala nu mai face educaţia individului pentru sine”, ci promovează ”educarea absolvenţilor pentru vehicularea unor abstracţiuni (...), precum şi ”formarea” lor pentru a deveni salariaţi executanţi de operaţiuni”, acest sistem de învăţământ păgubos fiind cel mai adesea acoperit, ”poleit” cu o terminologie diferită ca formă, dar nu şi ca fond de cea din perioada - de tristă amintire - comunistă. 
De asemenea, este înfierată mediatizarea excesivă a unor cazuri, în scopuri, probabil, de audienţă, dar şi a ”inducerii delirante de spaime”, însă neţinând, deseori, cont de adevărul obiectiv sau de intimitatea celor implicaţi.
Sunt amintite şi cazurile de violenţă în şcoli, văzute (în mod just, după părerea mea) ca ”ilustrând o lume de speţă joasă, a cărei dezvoltare primeşte stimuli la nivel social, administrativ, economic”.
Subcultura este încurajată, în loc să fie combătută.  Şcoala ”ar trebui să-şi îndeplinească funcţia de a face educaţie”, dar de fapt are ea însăşi suficiente lacune.
Însă la fel de adevărat este că fiecare caz ar trebui analizat corect şi ar trebui să se ia măsurile necesare, generalizările de tipul ”profesoarele corup elevii” sau, dimpotrivă, ”elevii nu sunt buni de nimic” fiind periculoase. De obicei, totul se opreşte la nivel de vâlvă mediatică sau de măsuri inoportune.
În ceea ce priveşte educaţia, ni se relevă faptul că, şi aici, tinerii pot fi îndrumaţi pe căi greşite sau nesprijiniţi corespunzător. De exemplu, în privinţa nevoii de modele, nu li se oferă acele modele autentice, de calitate, care să-i ajute în evoluţia ulterioară. Fie le sunt prezentate indirect (de exemplu, prin intermediul televizorului) modele în fapt negative pe care, neavând suficient discernământ, tinerii le pot urma automat, fie le sunt date exemple discutabile, cum ar fi ale celor care şi-au propus să reuşească un lucru, dar au ajuns vedete (mai mult sau mai puţin autentice) în cu totul altceva.
 
Iar în ce priveşte învăţătura, un punct pe ”I” (care, de altfel, dă şi titlul cărţii) pune materialul ”Nu asta cere publicul”, din care citez: ”O cerinţă pretins venită din partea publicului a fost aceea de simplificare a tot şi a toate. Şcoala (învăţătura, educaţia, cultura) a apărut aici în prim-plan: o şcoală mai accesibilă, mai flexibilă, mai adaptată. Elevii şi studenţii de astăzi, s-a spus (...) vor mai puţină teorie şi mai multă practică, însoţită de câştig imediat, vor mai puţin de citit şi mai mult de privit”. 
Numeroasele aspecte detaliate ulterior se pot rezuma în aceea că schimbările aduse în procesul de învăţământ nu sunt menite să stimuleze creativitatea elevului (fapt esenţial, după părerea mea), ci doar deprinderea, mai mult sau mai puţin mecanică, a unor abilităţi. Citez: ”Ei (elevii, n.n.) sunt şi vor fi pregătiţi să execute sarcini, nu să rezolve probleme”. 
Una peste alta, se tinde către o reformare a şcolii, dar nu una făcută profesionist, ci una voit superficială, menită să servească unor interese mai mult sau mai puţin obscure.
Autorul ne sugerează însă că generalizările sunt periculoase: la fel de adevărat ca faptul că există o veritabilă inflaţie a diplomelor este şi acela că se încearcă inocularea ideii că toţi profesorii ar fi mai degrabă incompetenţi. Practic, pot exista multe cazuri, dar un exemplu sau altul nu constituie premisă pentru o regulă.
Foarte bună observaţia, în contextul schimbărilor în învăţământ, că ”altfel de şcoală” tinde să fie asimilat cu ”altceva în loc de şcoală”. ”Şcoala totuşi înseamnă activitate profesională şi ştiinţă asimilată, nu experiment”. (Despre observaţia că politica nu ar trebui să ”se oprească la poarta şcolii” aş spune că ar putea fi o bază de discuţie într-o societate în care politica se face cum trebuie, de oameni integri şi competenţi. Personal, mă îndoiesc că este cazul la noi...).
În ce priveşte integrarea, sunt relevate atât aspectele de-a dreptul tragice, ale celor care ”trăiesc refugiaţi în infracţionalitate şi prostituţie”, cât şi acţiunile de succes cum ar fi Festivalul Naţional ”Bucuria lecturii”, cu laureaţi care primesc premii unice, de excelenţă.
Temele de dezbatere propuse sunt de maxim interes: criza identităţii spirituale, culturale şi naţionale a tinerelor generaţii; confuzia valorilor şi provocarea falselor modele; declinul educaţiei în şcoală, familie şi societate; diversitate şi globalizare versus identitate naţională; rolul educaţiei în construirea identităţii spirituale şi naţionale a tinerilor. 
O lectură necesară, instructivă, despre numeroasele probleme din învăţământ, cu accent pus pe hibele pe care ne stă în putere să le combatem, deşi nu o facem mereu.
 
  • Currently 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.0 din 4 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Postaci peste tot. Ce treaba are Mugabe cu PSD-ul? ...
    Explozie de bucurie la Harare: Robert Mugabe a demisionat

    Manipularea romanilor este imensa. Fosta divizie a ...
    Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

    daca reuseste sa scape de alinte cu marxistii ”c ...
    Angela Merkel, decisă să se bată pentru depășirea crizei politice

    dau decat bani falsi de pomana! ...
    Piata de ceasuri false in continua crestere

    Aleeri anticipate sa hie daca asavrea ALLAH,pardon ...
    Angela Merkel, decisă să se bată pentru depășirea crizei politice

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Fonduri Europene

    Finante Banci

    Piata bursiera

    Actualitate Companii

    Economie mondiala

    Actualitate

    IT&C

    Transporturi