Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Piata artei

Muzica simfonică nu este perimată, dar trebuie reinventat modul de a o recepta

Piata artei - Mihai Gîndu
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=46860288

Data adaugarii: 2018-01-11

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Muzica simfonică este muzica instrumentală compusă pentru ansambluri mari (orchestre). Denumirea pleacă de la orchestra simfonică, alcătuită din instrumentele muzicale desemnate de-a lungul secolelor XVIII-XIX şi dozate în anumite rapoarte numerice care corespund unui echilibru dinamic (niciun instrument nu se aude exagerat de tare sau de încet). Muzica obţinută prin îmbogăţirea sonorităţii orchestrei cu voci umane (solişti sau coruri) poartă numele de muzică vocal-simfonică.
Muzica simfonică este utilizată de mai multe genuri muzicale, aparţinând atât muzicii culte, cât şi celei de consum.
Lista compozitorilor de muzică simfonică cultă este extrem de cuprinzătoare, printre reprezentanţi importanţi amintindu-i pe Tomaso Albinoni, Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Hector Berlioz, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Frédéric Chopin, Claude Debussy, Antonin Dvořák, George Enescu, Edvard Grieg, Georg Friedrich Händel, Joseph Haydn, Franz Liszt, Gustav Mahler, Giacomo Puccini, Serghei Rahmaninov, Franz Schubert, Johann Strauss, Giuseppe Verdi şi mulţi alţii, enumerarea noastră fiind una sumară şi incapabilă să acopere întreaga arie a acestui domeniu. (Date preluate de pe Wikipedia).
Sunt ascultător (şi) de muzică simfonică, fără a fi neapărat un specialist. Printre preferaţii mei absoluţi se numără Ceaikovski (după mine, cel mai mare), Grieg (printre cei mai originali), Chopin (în mod sigur, cel mai sensibil şi senzitiv), Dvořák (inimitabil), Rahmaninov (cu o trăire exprimată într-un mod unic). Iar piesele preferate, pe lângă aproape orice de Ceaikovski, dar mai ales ”Lacul lebedelor”, Poloneza op. 53, de Chopin, Valsul nr. 2, de Şostakovici, Carmina Burana, de Carl Orff şi Adagio în G Minor, de Albinoni. 
Mă tem că am şocat deja neintroducându-i pe marii Beethoven şi Mozart, a căror valoare de altfel o recunosc, dar nu este decât un top personal.
Revenind la afirmaţia din titlu, ea ar putea părea absurdă dacă ar fi desprinsă de contextul anilor pe care îi trăim. În principiu, o artă fie o receptezi, fie nu. Însă la fel cum pentru cerinţele din prezent ale credincioşilor învăţătura creştină ar trebui difuzată într-un mod care să nu fie rigid, scolastic, şi muzica simfonică (un izvor nesecat de valori şi trăiri artistice) trebuie, astăzi, să beneficieze de un culoar favorabil pentru a fi receptată cum se cuvine.
Ateneul şi sălile de concerte par a fi rezervate strict melomanilor aparţinând vârstelor a treia şi eventual a doua. Câţi tineri vor lăsa la o parte distracţia zgomotoasă, petrecerile şi skateboard-ul pentru a merge la un concert de muzică simfonică, câţi adolescenţi au Grieg sau Beethoven în mp3 player? Evident, aproape niciunul, fiindcă  o excepţie sau două poate se vor găsi, ca în orice domeniu. 
De ce se întâmplă aceasta? Personal, nu cred că muzica simfonică poate fi considerată depăşită, e ca şi cum ai spune că sculpturile lui Michelangelo sau picturile renascentiste nu mai sunt de actualitate. Are un rafinament şi o forţă spirituală care nu pot pieri.
Dar trebuie să intri într-o stare aparte pentru ca mesajul să pătrundă nealterat, la fel cum în biserică nu te poţi duce în costum de plajă.
Ar trebui ca tinerii şi cei foarte tineri să se poată detaşa, măcar o dată pe săptămână, de lumea jocurilor video şi a filmelor, de skateboard şi de distracţii frivole, fiindcă dacă le-ar fi insuflată corect pasiunea pentru muzica simfonică sunt convins că ar găsi ceva de valoare în ea, chiar dacă vremurile şi moravurile s-au schimbat. 
Dacă închizi ochii şi încerci să-ţi imaginezi o armonie celestă sau dacă vei căuta o muzică aflată în rezonanţă cu peisajele montane sau marine atinse de sublim, în mod cert te vei opri la muzica clasică.
O dovadă că această artă beneficiază de apreciere sunt extrem de numeroasele clipuri de muzică clasică încărcate pe Youtube, una dintre cele mai mari platforme de conţinut video din lume. Iar numărul de vizionări este de ordinul milioanelor, în unele cazuri chiar al zecilor de milioane, ceea ce spune mult despre popularitatea de care încă se bucură muzica clasică.
Singurul lucru pe care nu l-am înţeles a fost că, de exemplu, la una dintre variantele de videoclip pentru Adagio, de Albinoni, pe lângă foarte multe aprecieri pozitive (aşa-numitele like-uri) apar şi 224 de aprecieri negative. E drept că rareori există unanimitate, dar am luat-o prin excludere: cei 224 bănuiesc că sunt ascultători de simfonică, altfel nu ar mai fi accesat clipul. Calitatea înregistrării nu mi s-a părut sub altele de pe site. Calitatea video - la fel. Calitatea muzicii lui Albinoni - sinonimă cu perfecţiunea. Atunci, oare ce nu le-o fi plăcut celor 224? Eu nu pot da un răspuns.
În încheiere, sunt convins că muzica simfonică s-ar putea bucura de acelaşi succes de care se bucură, de exemplu, festivalurile medievale organizate la noi în mai multe oraşe din Transilvania, dacă ar exista o promovare corespunzătoare. Adică să mai îndrumi telespectatorul şi către canalul Mezzo, nu numai către desuurile ”vedetelor” şi către locurile în care au avut loc ”accidente cumplite”.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de :
    normal, pe langa zgomotul de azi.
    2018-01-11, 14:29:52 (adresa: 204.85.191.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Shantajul Greciei impotriva Republicii Macedonia ( ...
Acord după 27 de ani de negocieri: Grecia și Macedonia au semnat o înțelegere pentru schimbarea numelui fostei republici iugoslave

Dragnea, presedinte PSD ,presedintele camerei depu ...
Concluziile şedinţei de urgenţă PSD de după condamnarea lui Dragnea

Mai voi sunteti in toate mintile .Dupa ce Fierea ...
Concluziile şedinţei de urgenţă PSD de după condamnarea lui Dragnea

Mai voi sunteti in toate mintile .Dupa ce Fierea ...
Concluziile şedinţei de urgenţă PSD de după condamnarea lui Dragnea

sunt ferm hotarat ,sa NU te votez. ...
Iohannis: Sunt ferm hotărât să candidez pentru încă un mandat de președinte

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: