Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Parlamentul Slovaciei a refuzat să ratifice proiectul de lărgire a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară
În cazul aprobării, această ţară ar fi trebuit să contribuie cu 7,8 mld. euro, sumă echivalentă cu 12% din PIB şi 27% din datoria publică
Richard Sulik, preşedintele Parlamentului: Mai degrabă să fiu un paria la Bruxelles decât să mă fac de ruşine în faţa copiilor mei, care s-ar adânci şi mai mult în datorii

Proiectele europene de a rostogoli datoriile istorice pe banii contribuabililor cunosc acum un impas în Slovacia. Parlamentul acestei ţări a respins marţi seară proiectul de extindere a atribuţiilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF). Din cele 124 voturi exprimate, numai 55 au fost în favoarea propunerii, faţă de cele 76 voturi necesare, informează publicaţia britanică Telegraph. Nouă parlamentari au votat împotrivă, iar 60 s-au abţinut, ceea ce conduce la o criză guvernamentală în această ţară, după ce Guvernul condus de Iveta Radicova îşi asumase răspunderea.
Mişcarea a vrut să preîntâmpine un vot negativ care urma să vină din partea uneia dintre formaţiunile politice membre ale coaliţiei, Partidul Libertăţii şi Solidarităţii. Liderul acestuia, Richard Sulik, care este şi preşedinte al Parlamentului îşi exprimase anterior poziţia de respingere a proiectului, dând naştere unei crize în arcul guvernamental. Radicova s-a supus votului de încredere a Parlamentului, respingerea planului de lărgire al EFSF ducând automat la căderea Caninetului. "Am anunţat partenerii de coaliţie că voi lega votul de astăzi, privind viitorul nostru în Europa, de un vot de încredere în Guvern. Este inacceptabil pentru un prim-ministru să permită izolarea Slovaciei", a spus premierul potrivit Telegraph.
Votul ar urma să fie reluat joi, iar reprezentanţii actualului Guvern au demarat deja discuţiile cu opoziţia pentru ratificarea proiectului. "Este clar că există voinţă politică în Slovacia pentru a aproba fondul, însă acesta este folosit ca armă politică într-o criză a coaliţiei guvernamentale şi întreaga Europa este luată ostatecă", a declarat pentru Bloomberg Petr Just, politolog la Universitatea Metropolitană din Praga. Aflată într-o vizită în Vietnam, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi-a exprimat "siguranţa" că până la Summitul UE din 23 octombrie, toate statele membre ale zonei euro vor valida noua formulă a EFSF.

De ce decizia Slovaciei este de înţeles

Totuşi, decizia Parlamentului din Slovacia, dincolo de conjunctura unei crize politice interne, se suprapune îndoielilor din opinia publică legate de hazardul moral pe care îl implică utlizarea banilor publici pentru a împiedica falimentul unor state cu probleme şi a băncilor comerciale europene care şi-au asumat riscuri prea ridicate.
"Strigătul de sfidare al Slovaciei nu este total lipsit de fundament. Richard Sulik - preşedintele Parlamentului - a captat o stare de spirit populară de dezgust care depăşeşte graniţele ţării sale. Obiecţiile lui au rămas fără răspuns", scrie Ambrose Evans-Pritchard, editorialist la Telegraph.
Problema se pune cu atât mai acut în cazul Slovaciei, care este o ţară în care salariul mediu este cel mai coborât din zona euro. Peter Tchir de la TF Market Advisors explică în publicaţia online Zero Hedge de ce opinia publică din statele dezvoltate nu trebuie să fie contrariată de faptul că o ţară mică pune beţe în roate unui proiect continental. Astfel, contribuţia Slovaciei la EFSF ar urma să se ridice la 7,8 miliarde euro, care reprezintă peste 12% din produsul intern brut şi 27% din datoria publică a Slovaciei care este mult sub media UE. Dacă Slovacia ar contracta împrumuturi de 5 miliarde euro pentru utilizare internă, acest lucru s-ar vedea nemijlocit în calitatea vieţii, la o populaţie de 5 milioane locuitori, urmând să revină câte 1.000 de euro pentru fiecare cetăţean. Participarea la EFSF însă impune înhămarea la datorii pentru a furniza bani către ţări cu un nivel de trai mai ridicat. "A asuma datorii pentru a ajuta pe altul să supravieţuiască după ce a fost iresponsabil, nu are sens pentru o mulţime de oameni", scrie Tchir.
Exact aceasta a fost poziţia lui Sulik, care şi-a menţinut decizia şi după aflarea faptului că Guvernul Radicova urma să se supună votului de încredere al Parlamentului. "Mai degrabă să fiu un paria la Bruxelles decât să mă fac de ruşine în faţa copiilor mei, care s-ar adânci şi mai mult în datorii", a afirmat Sulik, potrivit The Telegraph.

EFSF aduce mai multe riscuri decât stabilitate financiară

Consensul politic necesar va fi, în cele din urmă atins, însă chestiunile de ordin tehnic lasă loc unor provocări mari, unele poate insurmontabile, spune un raport al diviziei de instrumente cu venit fix al gigantului financiar nipon Nomura publicat săptămâna trecută. Acesta mai menţionează că riscurile semnificative pe care le comportă funcţionarea instituţiei, odată ce vor fi înţelese de piaţă, vor fi interpretate negativ.
Peter Tchir subliniază că la doar un an de la lansare rolul EFSF a fost modificat succesiv, riscurile fiind de fiecare dată majorate. Dacă în formula iniţială, cu o capitalizare de 300 miliarde euro, pierderea maximă putea să se ridice la 120 miliarde euro, reprezentând 40% din fondul iniţial, echilibrul a devenit mai fragil cu prima modificare a sa. Astfel, mărirea capitalizării la 450 miliarde euro, la care se adăugau garanţiile de 726 miliarde euro ale statelor care nu au calificativul de rating "AAA", a transformat produsul într-un CDO (Collateral Debt Obligation), după modelul produselor "toxice" care au explodat după spargerea bulei imobiliare din SUA. Acum, posibilitatea de pierdere a crescut la 60%, echivalentă cu 270 miliarde euro. În momentul în care s-a acceptat că EFSF va putea participa la capitalizările băncilor, deja posibilitatea de pierdere a fost mărită la 360 miliarde euro, ceea ce reprezintă o sumă semnificativă la nivelul UE. Mai mult decât atât, noul proiect avansat de compania de asigurări Allianz lasă loc ştergerii întregii garanţii de 726 miliarde euro. Tchir spune că Europa pare a fi abandonat definitiv proiectul simplu de a lăsa Grecia să dea faliment, urmând ca băncile să îşi asume pierderile, iar cele mai slabe dintre acestea să cadă. În schimb, se impune această soluţie a EFSF care va crea o şi mai mare mizerie financiară.

Care au fost obiecţiile care au dus la căderea în Parlament a proiectului

Richard Sulik, preşedinte Parlamentului Slovaciei şi lider al Partidul Libertăţii şi Solidarităţii din coaliţia guvernamentală, explicase într-un interviu acordat săptămânii trecute publicaţiei germane Der Spiegel de ce va vota împotriva ratificării planului de extindere al EFSF. "Este o încercare de a utiliza o datorie nouă pentru a rezolva o criză a datoriilor. Asta nu va merge niciodată", a spus acesta menţionând însă că obiectivul său este acela de a proteja contribuabilii din Slovacia, ţară care are cea mai mare pondere ca participare în EFSF ca pondere în PIB, ceea ce este inacceptabil.
El nu este de acord că votul formaţiunii politice pe care o conduce pune în pericol zona euro şi afirmă, dimpotrivă, că politica de rostogolire a datoriilor este cea care ameninţă moneda unică. "În cele din urmă ne vom opri cu acest non-sens al îndatorării. A asuma încontinuu noi şi noi datorii loveşte în euro", zice Sulik. În opinia sa, euro este un proiect bun, cu condiţiile ca regulile stabilite inţial să fie respectate, iar EFSF reprezintă un astfel de derapaj de la reguli.
"Pentru Slovacia, cel mai bine ar fi să nu se alăture fondului de bailout. Apartenenţa noastră la zona euro, la urma urmei, nu ne condiţionează să devenim membri ai unor asociaţii ciudate precum EFSF, care distruge moneda", mai zice Sulik. Noua instituţie vine chiar în contradicţie cu articolul 125 al Tratatului de la Lisabona al UE care specifică faptul că nicio ţară nu este responsabilă pentru datoriile contractate de un alt stat membru. Soluţia ar fi ca Grecia să fie lăsată să dea faliment, iar băncile implicate să se implice în restructurare. Creditorii ar urma să renunţe la 50% sau chiar 70% din valoarea creanţelor, iar apoi statele îndatorate vor trebui să facă şi corecţiile bugetare neesare.
Sulik a fost contrariat de scenariul Der Spiegel potrivit căruia în acest caz multe bănci se vor prăbuşi: "Şi ce dacă!? Şi-au asumat prea multe riscuri. Faptul că cineva poate ajunge în faliment, ca urmare a deciziilor proaste, face parte din economia de piaţă." Statul cel mult ar putea avea o datorie faţă de deponenţi, dar protejarea doar a depozitelor reprezintă o soluţie mai ieftină decât salvarea băncilor cu totul sau, mai mult, rostogolirea datoriilor statelor cu probleme. Şeful Parlamentului spune că deciziile care ţin de suveranitate nu trebuie luate cu ochii la traiectoria pieţelor. "Politicienii nu trebuie să permită să fie puşi sub presiune de pieţele financiare. Doar pentru că se prăbuşesc preţurile acţiunilor sau euro pierde valoare în raport cu dolarul nu este un motiv să intrăm în panică", a zis Sulik adăugând că i se pare ridicol faptul că oamenii politici se orientează după fluctuaţiile bursiere de câteva procente.
Slovacia, care a travesat o criză în anii '90 şi a făcut, cu mari eforturi, o serie de reforme, nu poate ajuta acum state care nu au fost responsabile fiscal. Telegraph aminteşte că salariul mediu în Slovacia este de 780 de euro, doar cu 30 euro peste salariul minim din Grecia, iar pensia medie din Grecia este de 1.200 euro, faţă de numai 300 euro în ţara care tocmai a respins ratificarea EFSF. "Slovacia are cele mai mici salarii din zona euro. Cum ar trebui să le explic oamenilor faptul că trebuie să plătească TVA mai ridicată astfel încât grecii să poată lua pensii de trei ori mai mari decât cele din Slovacia?", a conchis Sulik.