Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Camera Deputaţilor poate tranşa marţi ridicarea pragurilor la societăţile de investiţii financiare, o problemă care trenează de şase ani
Senatorul Ovidiu Marian, iniţiatorul proiectului, spune că s-au scurtat tentaculele preşedinţilor de SIF pentru ca aceştia să poată influenţa negativ votul
Mihai Chişu (IFB Finwest): Cine are vreo îndoială dacă este o decizie bună, să se uite la piaţă să vadă reacţia favorabilă a investitorilor

Ridicarea pragurilor de deţinere de 1% de la cele cinci societăţi de investiţii financiare listate la Bursa de Valori Bucureşti ar putea deveni o realitate de săptămâna viitoare. Camera Deputaţilor are marţi pe ordinea de zi proiectul iniţiat în iunie 2009 şi aprobat în noiembrie 2009 în Senat care prevede majorarea limitei participaţiilor la SIF-uri la 5%. În cazul unui vot pozitiv în camera decizională, ar lua sfârşit o poveste care ţine în loc Bursa de mai bine de şase ani.
Senatorul Ovidiu Marian, iniţiatorul proiectului, a declarat ieri pentru Curierul Naţional că nu vede niciun impediment pentru care legea să nu fie votată: "În Parlament există susţinere; Guvernul îl susţine. Nu văd de ce nu ar fi adoptat." În opinia sa, întârzierea cu aproape doi ani, după primul vot primit în camera superioară, s-a datorat preşedinţilor de SIF-uri care exercită "o influenţă transpartinică", după ce timp de 16 ani au avut ocazia să îşi extindă o multitudine de conexiuni în mediul politic. Aceştia s-au temut că prin intrarea cu participaţii semnificative a unor investitori importanţi, ar urma să îşi piardă poziţiile. Marian crede însă că posibilitatea acestora de a mai pune beţe în roate adoptării proiectului în şedinţa de marţi este limitată: "S-au mai scurtat tentaculele ca să mai influenţeze un vot."
Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, consideră, de asemenea, că demersul ajunge într-o fază finală, iar deputaţii, în mod normal, ar trebui să ţină cont de aprobarea din Senat şi de avizul favorabil dat de comisiile parlamentare de specialitate. "Camera Deputaţilor va avea ocazia să repare o nedreptate făcută acţionarilor de-a lungul timpului prin îndepărtarea acestora de actul decizional", a afirmat Chişu, care candidează pentru un loc în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova (SIF2) şi care îşi propusese printre obiective realizarea unor demersuri suplimentare pentru eliminarea pragului de 1%.
Despre importanţa votului de marţi vorbeşte şi un comunicat de presă al Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) remis ieri redacţiei şi care le solicită membrilor Camerei Deputaţilor tratarea proiectului de lege cu maximă atenţie. "Considerăm că majorarea pragului la SIF-uri de la 1 la 5% ar reprezenta un pas important pentru dezvoltarea pieţei de capital din România şi, datorită acestui fapt, credem că investitorii de pe piaţa de capital merită mai mult interes din partea legislativului", se afirmă în comunicat.

Cine se îndoieşte că decizia ar fi bună?

Mihai Chişu afirmă că şi cei care mai aveau îndoieli dacă proiectul de lege este corect ar trebui să fie acum edificaţi de ceea ce spune piaţa. Aprecierea semnificativă a preţurilor acţiunilor SIF arată un consens al investitorilor că măsura de ridicare a pragurilor de deţinere este una corectă. Foarte multă lume este mulţumită. Atât acţionarii care au de câştigat de pe urma creşterii valorii societăţilor, cât şi cei care vor avea posibilitatea să acumuleze poziţii importante şi ulterior să se implice în conducere", a zis Chişu, întărind că dacă decizia ar fi fost proastă s-ar fi reflectat în scăderea preţurilor acţiunilor.
Într-adevăr, de la începutul acestei luni, zvonurile legate de posibilitatea adoptării legii de ridicare a pragurilor la SIF-uri au dus la o creştere medie cu aproximativ o treime a cotaţiilor celor cinci SIF-uri. Acest lucru s-a reflectat şi la nivelul lichidităţii. În nu mai puţin de trei şedinţe, volumul tranzacţionat pe cei cinci emitenţi de la această categorie a depăşit un nivel de 30 de milioane de acţiuni schimbate. În şedinţa de miercuri, 16 noiembrie, s-au realizat schimburi depăşind cu puţin 38 milioane titluri SIF, cel mai bun rulaj pe segmentul financiar al ultimelor 17 luni. Ieri la BVB, cele cinci titluri au consemnat corecţii cu puţin peste un procent, însă staţionarea acestora în zona de supracumpărare reflectă menţinerea interesului investitorilor.
Mihai Chişu spune că este depăşit de nuanţele politice care au interferat flagrant cu interesele economice şi care au determinat tergiversarea pentru doi ani a adoptării unui proiect de lege care fusese deja votat în Senat. Totuşi, reacţia pieţei, unde investitorii au trecut la cumpărare, arată că frânarea procesului de liberalizare a fost nejustificată, iar factorii de decizie au refuzat să vadă o realitate, preferând puncte de vedere obscure.

Deciziile trebuie să treacă în mâna celor care vin cu banii de acasă

Ovidiu Marian spune că adoptarea proiectului de lege nu va face decât să consfinţească drepturile corporative ale investitorilor, întrucât în anii trecuţi decizia a aparţinut unor preşedinţi de SIF-uri lipsiţi de presiuni din partea acţionarilor. Chiar dacă şefii societăţilor de investiţii financiare ar dori păstrarea status-quo-ului, acest lucru nu va mai fi posibil. "Le înţeleg pe undeva această disperare de a se ţine de scaune, pentru că se află în poziţii care aduc multe avantaje, însă nu este normal să perpetuăm acest sistem în care decizia aparţine unor oameni care nu au venit cu banii lor", a spus senatorul PD-L. El adaugă că decizia în cadrul companiilor trebuie să aparţină celor care investesc, care vor să revitalizeze piaţa şi care sunt direct interesaţi de viitorul societăţilor.
În opinia lui Marian, deciziile privind valorificarea deţinerilor la BCR ale SIF-urilor şi gestionarea slabă a negocierilor cu Erste, care a nemulţumit investitorii, sunt o ilustrare foarte clară a motivului pentru care hotărârea asupra destinelor societăţilor de investiţii financiare trebuie să treacă la acţionari.
Chişu spune, la rândul său, că majorarea participaţiilor unor investitori nu va contribui numai la creşterea capitalizării bursiere a SIF-urilor, dar va implica cooptarea profesioniştilor în conducere şi la o îmbunătăţire semnificativă a managementului societăţilor. Ca şi senatorul Marian, Chişu spune că fondurile de pensii, care au acumulat resurse importante, vor fi primele care vor acumula peste 1%, cu atât mai mult cu cât acestea erau obligate, în lipsa alternativelor de plasamente, să facă investiţii în pieţele externe.

Ce vor face în piaţă acţiunile SIF?

Titlurile SIF se află acum într-o zonă de supracumpărare care le poate expune unor corecţii. Mihai Chişu se aşteaptă, în consecinţă, ca pe termen scurt mişcarea de apreciere să se tempereze. "Este lesne de înţeles că dacă votul este negativ se alege praful", a spus brokerul de la IFB Finwest, subliniind însă că scenariul său de bază este acela că legea va fi votată. În aceste condiţii, mişcarea va fi pe un interval de trei-patru luni ascendentă. La începutul anului următor, titlurile SIF vor beneficia de doi vectori de direcţie. Primul dintre acestea este ridicarea pragurilor de deţinere, care va permite acumularea unor cantităţi mai importante de acţiuni de către investitori care au stat pe margine, iar cel de-al doilea va fi reprezentat de dividende. SIF-urile se află în posibilitatea de a acorda repartiţii de câştiguri atractive acţionarilor în baza cash-ului încasat pe participaţiile la BCR, a amintit Chişu.