Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ridicarea pragurilor de deţinere creează premisele intrării unor investitori mari, dar până acum doar fondurile de pensii locale şi-au manifestat interesul
Întrebarea este când vor veni străinii şi dacă se vor implica într-un management activ sau vor precipita lichidarea participaţiilor

Aşteptată timp de ani buni, majorarea pragurilor de deţinere la cele cinci societăţi de investiţii financiare permite acum unor investitori să acumuleze până la 5% din capitalul social al emitenţilor, însă reprezentanţii pieţei contactaţi de Curierul Naţional consideră că o astfel de coagulare ar urma să fie un proces de durată. Contextul internaţional nu favorizează deocamdată venirea instituţionalilor nerezidenţi. Florin Cătinaş, broker la WBS România, se aşteaptă mai degrabă ca acumulările să fie punctuale, în preajma anunţării dividendelor şi la apropierea voturilor pentru numirea unor reprezentanţi în Consiliile de Administraţie.
Implicarea directă a unor noi acţionari în managementul SIF-urilor, deşi este de dorit şi de aşteptat, nu se profilează pe termen scurt. Leonard Vişan, Deputy General Manager la Eastern Securities, crede că actualii şefi ai SIF-urilor vor mai rezista în funcţie o perioadă bună, aceştia având susţinerea unor acţionari care de 10-15 ani controlează de facto SIF şi care au strâns deţineri ocolind prevederile de limitare a participaţiilor.
Rareş Şofariu, manager la Interest Plus Fund, spune, la rândul, său că investitorii străini nu vor da năvală întrucât suntem la periferia sistemului financiar mondial şi ne este greu să atragem bani. Totuşi, intrarea unor investitori mai mari în acţionariat ar putea aduce un plus de transparenţă, iar analiza aprofundată a portofoliilor SIF ar putea indica o valoare mai scăzută a acestora şi implicit a economiei naţionale, trezindu-ne la o realitate crudă.

Ieri la Bursa de Valori Bucureşti am consemnat o a doua şedinţă consecutivă de corecţii pe segmentul SIF, după avansul furibund din ziua votului favorabil în Camera Deputaţilor pentru legea care prevede ridicarea pragurilor de deţinere la societăţile de investiţii financiare la 5%, de la 1%. "Minunea a ţinut doar o zi", a comentat Rareş Şofariu, în timp ce Florin Cătinaş a fost şi mai tranşant spunând că a durat numai o oră. El a nuanţat că entuziasmul s-ar fi prelungit pentru mai mult timp dacă ar fi fost menţinută limita de variaţie de 15% pentru o sesiune de tranzacţionare.
"Reacţia a fost normală. Păcat că nu a durat", a zis Leonard Vişan. El spune că piaţa poate fi animată numai de străini, iar contextul internaţional nu permite intrarea acestora în momentul de faţă. Orice ar face SIF-urile la nivel administrativ, simplele măsuri de această natură nu pot aduce investitorii. Ei nu ar veni decât dacă ar creşte substanţial activul net. În opinia brokerului de la Eastern Securities, faptul că valorificarea participaţiilor la BCR prin acordurile dintre SIF-uri şi Erste, secondată de majorarea pragurilor de deţinere nu au reuşit să antreneze un trend, iar coridorul de oscilaţii a fost de numai 4.000 de puncte pentru indicele BET-FI reprezintă "un semnal prost". În acest context, investitorilor nu le rămâne decât să stea aţintiţi cu ochii pe ce se întâmplă afară. "Nu sunt euforic şi cred că totul ţine de context", a mai spus Vişan.
"Investitorii străini nu vor veni în perioada asta să achiziţioneze", consideră şi Rareş Şofariu, nuanţând că anumite acumulări ar putea antrena pentru două-trei luni un trend pozitiv. Ridicarea pragului de deţinere este în sine un element pozitiv şi chiar ar fi fost bine ca acesta să fie eliminat cu totul dacă se dorea o piaţă normală, reală, coerentă şi dominată de încredere. Cătinaş apreciază însă că o nouă majorare peste 5% nu ar schimba dramatic lucrurile întrucât, după cum s-a observat în cazul acţiunilor operatorului de piaţă Bursa de Valori Bucureşti (BVB), acest prag permite o coagulare a acţionariatului care să contureze grupuri de investitori cu perspective clare asupra direcţiei pe care o doresc pentru emitent.

Care va fi imaginea din oglinda economiei româneşti?

Una dintre întrebările pe care le-am adresat reprezentanţilor pieţei a fost aceea privind ţintele investiţionale ale entităţilor care ar urma să achiziţioneze acţiuni SIF către limita superioară a pragurilor. Leonard Vişan spune că, într-adevăr, orice investiţie are un scop, iar societăţile de investiţii financiare reprezintă mai degrabă destinaţia pentru investitorii de protofoliu care, de regulă, nu se implică în management. "Eu unul, nu aş cumpăra decât speculativ pentru că ştiu că SIF-urile nu vor face mare performanţă, a mai declarat acesta.
În următoarele şase luni ar putea apărea şi primele schimbări la nivelul managementului SIF-urilor, a spus Şofariu, nuanţând însă că o implicare directă imediată în procesul decizional este improbabilă. Intrarea în acţionariat a unor investitori nerezidenţi mai mari ar putea avea însă implicaţii la care nu ne gândim în momentul de faţă. Astfel, odată ce vor fi acumulat o deţinere apropiată de 5%, noii acţionari vor impune o transparenţă mai mare în raportări. Auditările care vor urma şi reevaluarea deţinerilor din portofoliu ar putea indica o valoare mai scăzută a activelor SIF decât cea pe care se scontează în prezent. Cum SIF-urile sunt o oglindă a economiei româneşti, atunci şi preţul acestora ar urma să fie identificat mult mai jos, trezindu-ne la o realitate dură. "Este un scenariu valabil. Investitorii ar putea vedea că nu e nimic acolo şi să vândă, ducând cotaţiile SIF de unde au plecat", a afirmat Şofariu.

Ce se va întâmpla cu dominaţia baronilor necunoscuţi ai SIF-urilor?

Florin Cătinaş consideră însă că SIF-urile nu sunt ce este General Electric pentru economia americană. Nu este vorba numai despre diversificarea sectorială redusă, ci şi despre filosofia existenţei acestora, aşa cum a reieşit din istoria ultimilor ani. Astfel, conducerea societăţilor de investiţii financiare nu a urmărit decât un management pasiv, implicând maximizarea preţurilor de vânzare a activelor din portofoliu şi obţinerea unor profituri care să permită acordarea unor dividende cât mai mari. Aceste entităţi au nevoie de restructurare, însă încercările de preluări vor apărea mai târziu, pe măsura acumulării unor deţineri de către investitori care să aibă interese comune şi viziuni similare asupra direcţiei care trebuie urmată.
Până în prezent, numai fondurile de pensii româneşti şi-au declarat intenţia de a acumula până în limita noului prag de deţinere, însă Cătinaş este dezamăgit că reprezentanţii acestora s-au grăbit să spună că nu se vor implica în management. "Este neproductiv! Adică eşti dispus să încredinţezi o sumă de bani fără ca apoi să urmăreşti investiţia!...", a comentat brokerul de la WBS.
Leonard Vişan aduce o altă perspectivă asupra SIF-urilor decât consensul pieţei care spune că aceste entităţi sunt conduse de manageri numiţi politic şi decuplaţi de interesele acţionarilor. De fapt, şefii SIF-urilor nu s-ar fi putut menţine fără un acord al acţionarilor care în ultimii 10-15 ani au concentrat deţineri importante, ocolind prevederile legale care au impus pragurile de deţinere. În realitate, aceste structuri sunt foarte bine organizate şi aşa se explică de ce conducerile au rămas stabile, doar scandalurile majore în justiţie fiind în măsură să disloce oameni importanţi din conducerile SIF. Vişan nu vrea să se lanseze în speculaţii asupra celor care controlează SIF-urile, dar explică inclusiv volumele din ziua majorării pragurilor prin reglări de portofolii. Efervescenţa care a durat o singură zi nu poate fi explicată altfel decât prin schimburi ale unor pachete. Dacă ar fi fost un interes real al pieţei, lichiditatea s-ar fi menţinut la valori apropiate şi în zilele următoare, a mai arătat acesta.

Vor fi sparte puşculiţele SIF pentru cash?

Jocurile ar putea fi făcute în continuare de către actorii locali în condiţiile în care străinii întârzie să vină cu banii. Florin Cătinaş spune că investitorii din afară s-au menţinut în expectativă de multe luni faţă de Bursa de la Bucureşti şi nu pragul de deţinere de 1% a fost cel care i-a descurajat să ia poziţii. "Nu mă aştept ca trendul actual să se schimbe fundamental datorită unor acumulări în perioada următoare", a adăugat Cătinaş.
Rareş Şofariu se întreabă care va fi poziţia nouă a investitorilor în SIF-uri. Dacă aceştia nu se vor implica într-un management activ, societăţile vor tinde să devină tot mai mici pe măsură ce lichidează din deţineri şi acordă sub formă de dividende sumele obţinute. Pe termen scurt aceasta ar fi bucuria unui investitor minoritar, un adevărat El Dorado, a mai zis Şofariu, amintind că nu există un plan de investire a banilor obţinuţi din contractele cu Erste privind valorificarea BCR şi că până acum nu se discută decât despre acordarea lor sub formă de dividende.
Această perspectivă este însă una a contextului de piaţă şi este uşor de identificat pe plan mondial, spune Cătinaş. El oferă şi exemplul Zentiva România (SCD) unde acţionarul majoritar a încercat să extragă cât mai mult cash din profiturile obţinute prin acordarea unor dividende consistente. E adevărat însă că dacă această abordare continuă mai mulţi ani la rând valoarea intrinsecă a SIF-urilor va scădea, a mai zis Cătinaş.
Asupra acestei perspective atrage atenţia Şofariu care spune că fără o perioadă de consolidare, fără o rebalansare a portofoliilor, SIF-urile îşi vor diminua treptat activul. "Dacă nu capitalizează banii din dividende şi vânzări de participaţii, SIF-urile vor rămâne nişte simple ambalaje, iar surpriza în ceea ce priveşte conţinutul va fi invers proporţională cu aşteptările", a conchis Şofariu.

"Dacă nu capitalizează banii din dividende şi vânzări de participaţii, SIF-urile vor rămâne nişte simple ambalaje, iar surpriza în ceea ce priveşte conţinutul va fi invers proporţională cu aşteptările." (Rareş Şofariu, manager la Interest Plus Fund)