Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Preşedintele KTD Invest spune că acum instituţionalii nu alocă bani pentru emergente şi aşteaptă definitivarea trendului
În cele din urmă, investitorii mari vor veni să acumuleze, iar discountul va face atractive societăţile de investiţii financiare

Ieri am consemnat la Bursa de Valori Bucureşti o zi pozitivă, însă recuperarea rămâne modestă, indicele financiar BET-FI menţinându-se sub pragul psihologic chiar şi în a cincea şedinţă consecutivă după votul din Camera Deputaţilor care a decis ridicarea pragurilor de deţinere la 5%, de la 1%. "Evoluţia din aceste zile se include în linia apatiei generale care a cuprins piaţa noastră şi de care nu am reuşit să scăpăm", a declarat pentru Curierul Naţional Iulian Panait, preşedinte la KTD Invest.
Lichiditatea pieţei regular a fost în media perioadei, cifrându-se la 22,11 milioane lei, însă acestor rulaje li se adaugă tranzacţii speciale de 12,18 milioane lei, dintre care cele mai mari, în valoare de 9,2 milioane lei s-au realizat pe titlurile Fondului Proprietatea (FP). Celelalte deal-uri s-au consemnat pe acţiunile SIF Moldova (SIF2) - 1,17 milioane lei, BRD Groupe Societe Generale - 0,91 milioane lei şi Turism Hoteluri Restaurante Marea Neagră (EFO) - 0,89 milioane lei. Aproape 60 de milioane de lei a fost suma la care s-au ridicat transferurile pe piaţa titlurilor de stat, tendinţa fiind aceea de scădere a randamentelor.
Pe locul întâi în topul lichidităţii, cu schimburi totalizând 13,92 milioane lei, s-au situat titlurile FP, care au urcat cu 1,76%, până la preţul de 0,4325 lei/acţiune. Transferurile pe segmentul SIF s-au situat la doar 6,68 milioane lei, ceea ce reflectă o diminuare în continuare a entuziasmului care era de aşteptat ca urmare a ridicării pragurilor de deţinere. Panait explică această realitate prin faptul că investitorii care au acumulat acţiuni SIF pornind de la acest argument deja o făcuseră până în momentul sosirii ştirii. Încă de la sfârşitul anului 2009 şi începutul lui 2010, când legea a fost votată în Senat şi a primit aprobări succesive în comisiile de specialitate, jucătorii locali au avut ocazia să achiziţioneze titluri SIF pentru a fructifica perspectiva majorării pragurilor de deţinere. Ei i-au aşteptat apoi pe nerezidenţi pentru a veni să ridice preţul, însă aceştia au întârziat să apară. "Străinii nu mai alocă acum bani pentru pieţele emergente şi aşteaptă să vadă trendul", a zis Panait.
Cotaţiile SIF ar urma să se aprecieze abia la venirea investitorilor mari, serioşi, care vor urmări să aibă un cuvânt de spus în Consiliul de Administraţie, care vor schimba managementul şi vor impune restructurarea societăţilor. Cum însă pe pieţele internaţionale nu este o perioadă bună, aceştia întârzie. "Lumea ţine seama de conjunctura generală", a spus şeful de la KTD citând o relatare Bloomberg în care se spunea că evenimentele pe termen scurt vin în contra aşteptărilor pe termen lung.

În cele din urmă SIF-urile vor deveni atractive fie şi numai pe criteriul discountului

În cele din urmă, acţiunile SIF vor atrage interesul unor investitori fie şi numai prin prisma preţului de piaţă faţă de valoarea coşului. În timp, acest discount faţă de activul net ar trebui să se reducă, în condiţiile în care acum deja un prag de 5% permite comasarea unor pachete în mâna unor investitori interesaţi să acumuleze cantităţi mai mari. Acelaşi raţionament pe care unii investitori
l-au avut când au achiziţionat participaţii mai mari la Fondul Proprietatea, le vor avea şi acum în cazul societăţilor de investiţii financiare. "Se creează asemănări din ce în ce mai mari între FP şi SIF-uri", a zis Panait, punctând că principalele două distincţii rămân în ceea ce priveşte managementul şi componenţa portofoliului pe structură sectorială.

Traiectoria pieţelor în 2012 va fi marcată de felul cum vor rezista în prima jumătate a anului

Intrările pe Bursa românească vor depinde însă de climatul investiţional de pe extern, unde mult-aşteptatul "Christmas rally" a întârziat în acest an. "Abia ieri s-a trezit Moş Crăciun şi s-a gândit să împartă cadouri pentru investitori", a afirmat Panait, adăugând că pentru 2012 este greu să realizăm o proiecţie asupra traiectoriilor pieţei. Întrebarea principală este legată de cum va arăta prima parte a anului. Dacă aceasta va aduce o stabilizare a pieţelor există premisele pentru creşteri în a doua jumătate a lui 2012. Dacă însă primul semestru va fi foarte negativ, atunci va fi dificil ca investitorii să reaşeze pieţele pe o traiectorie pozitivă.
Fenomenul de deleveraging este unul foarte real, şi afectează activele de risc, cu atât mai mult cu cât în prima parte a anului băncile sunt puse în situaţia să îşi reducă expunerile. Un nou program de relaxare cantitativă ar schimba, însă, datele problemei. Perspectiva unei noi turări a tiparniţei nu este exclusă de reprezentantul KTD care nu găseşte decât această explicaţie pentru faptul că investitorii se poziţionează foarte sus pe pieţele de equities. "Este nenatural cât de sus sunt Bursele în raport cu cât de mare se spune că este criza", a zis Panait, o justificare în acest sens fiind doar aşteptarea unei inflaţii. O altă motivaţie pentru care preţurile acţiunilor rezistă la niveluri ridicate poate fi aceea că instituţionalii şi marii investitori nu au reuşit să facă distribuţie în condiţiile unei participări modeste a publicului. Aceştia nu pot fi convinşi să intre la cumpărare decât de un argument serios, iar acesta nu ar putea fi - din nou - decât acela al pericolului inflaţiei.
Observaţia potrivit căreia în timpul crizei săracii au devenit mai săraci, iar clasa medie tinde să dispară, în timp ce bogaţii şi-au conservat averea, stă în picioare. Întrebarea este însă ce vor face cu banii întrucât "să ţii banii în bănci este pericolul cel mai mare din lume". Direcţionarea acestora către titlurile de stat americane şi către Bursa de la New York apare, la o primă vedere, ca soluţia care se impune.