Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Real estate

Soluțiile arhitecților pentru dezvoltarea Capitalei

Real estate - Irina Băncilă
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2018-05-09

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

 

Ordinul Arhitecților din România, filiala București, a prezentat ieri, într-o conferință de presă, Raportul pentru București 2018, un document pregătit de arhitecți pentru a evalua principalele provocări cu care se confruntă spațiul urban al Capitalei și soluțiile pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea orașului la standarde europene.

OARB propune ca, pornind de la această evaluare, administrația să dezvolte soluții de dezvoltare urbană lucrând în echipă cu arhitecții, cu specialiștii din diverse domenii, cu companiile, cu cetățenii. În pregătirea lansării acestui Raport, OARB a organizat trei Ateliere de intervenție urbană, tocmai pe acest model, pentru a testa un posibil model de bună practică în intervenția urbană. Cele trei ateliere s-au ocupat de trei zone cu probleme ale Capitalei: Parcul Romniceanu-Cotroceni, Calea Călărașilor și Bucureștii Noi.

„Cred că este esențial ca prin Raportul pentru București 2018 și prin atelierele de intervenție urbană organizate să fie fixată ideea că expertiza de specialitate și arhitecții cu portofoliu pot și trebuie să influențeze deciziile pentru spațiul public”, a declarat presei domnul arhitect Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România - București. ”Arhitectul trebuie să aibă o voce puternică în societate în raport cu legiuitorii, cu administrația și cu publicul larg, o voce de advocacy, să fie o forță și o influență care să promoveze arhitectura nu numai ca viziune și profesie, ci și ca mod de viață, soluție transformativă și comunitate. Raportul pentru București 2018 prezintă principalele provocări cu care se confruntă spațiul urban al Capitalei în prezent, atât ca probleme, cât și ca soluții. Pentru ca Bucureștiul să poată deveni o adevărată capitală europeană, considerăm că este absolut necesar ca arhitecții să fie direct implicați, ca interlocutori experți în comunicarea interactivă dintre reprezentanții administrației locale și cetățeni” , a mai spus domnul arhitect Șerban Sturdza.

Raportul pentru București 2018 este un demers de interes public al Ordinului Arhitecților București, legitimat de articolul 2 din legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Cele șase capitole ale Raportului pentru București 2018: Dezvoltare urbană, Spațiu public, Locuire și comunitate, Patrimoniu și identitate, Guvernanță, Calitatea arhitecturii.

Dezvoltarea urbană constă într-un Plan Urbanistic General al Bucureștiului, blocat în anul 2000. Deși Capitala crește, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual și flexibil. Actualul Plan a fost realizat în anul 2000. Deși se știa termenul său de valabilitate de 10 ani, timp în care primăria ar fi avut timp să le pregătească, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012.

În octombrie 2014, elaboratorul PUG, o asociere condusă de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” , a predat municipalității studiile de fundamentare ale primei etape de elaborare. În decembrie 2015, primarul interimar al Bucureștiului a declarat că noul PUG se află încă în prima fază din cele patru, principala cauză a întârzierii fiind, la momentul respectiv, absența datelor urbane deținute de sectoarele capitalei, instituții și furnizori de utilități.

Spațiul public se referă la plinta urbană, care este o resursă economică și de socializare neutilizată la potențialul său maxim. Trotuarul și plinta urbană formează spațiul public liniar al orașului. Conceptul de „plintă urbană” a apărut recent în studiile de specialitate legate de experiența locuitorului ca pieton și se bazează pe prioritizarea primului nivel al profilului stradal: parterul clădirilor. Acest instrument de urbanism „tactic” lucrează cu intervenții de frecvență joasă, precum varietatea funcțională, designul urban și spațiul public.

În centrul istoric, modificările legislative și transformările economice și urbanistice au închis multe dintre spațiile comerciale de la parter, ultima coerciție fiind exercitată asupra spațiilor comerciale din clădirile cu „bulină roșie” .

Locuirea și comunitatea - În comunitatea din București există un mic sector al inițiativelor de regenerare urbană, care refolosește clădiri neutilizate sau subutilizate pentru a le adapta la nevoile actuale.


„Refolosirea” unei clădiri, odată ce aceasta și-a pierdut scopul inițial pentru care a fost construită, nu este o practică recentă, dar a luat amploare odată cu identificarea oportunității de a utiliza spații în mod neconvențional, în condiții mai avantajoase economic în intervalul de timp în care nu sunt folosite. Din punct de vedere al dezvoltării durabile, aceste acțiuni sunt sustenabile pentru oraș. Cu atât mai mult, atunci când zone urbane întinse necesită intervenții, se impune acțiunea de regenerare urbană și rezolvarea aspectelor societale aferente.

Patrimoniul și identitatea - Conform Institutului Național de Statistică, prin Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, în București existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzând 844.541 locuințe. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit sunt construite înainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit au fost construite înainte de 1945. Nu există informații publice referitoare la numărul persoanelor care locuiesc în aceste imobile.

Guvernanța constă în dezvoltarea urbană neplanificată, urbanismul derogatoriu, lipsa de întreținere a spațiului public și a fondului construit, precum și întârzierea finalizării unui plan urbanistic general operațional sunt câteva din efectele incapacității administrației publice de a asigura o bună guvernanță.

Spre deosebire de București, capitalele europene și-au dezvoltat în timp instrumente de administrare care să își asume, profesionist, democratic și participativ, competențele specifice care decurg din strategia de dezvoltare complexă și echilibrată a orașului. În București nu există această instituție.

Calitatea arhitecturii - În București, concursurile de arhitectură au fost sporadice, organizate cu mari dificultăți și, de regulă, fără consecințe. Dezvoltarea urbană durabilă presupune crearea și promovarea unor modele de bună practică, care să acționeze ca exemple pentru comunitate.

Concursul de soluții în domeniul arhitecturii și urbanismului este o procedură unanim acceptată în Europa pentru creșterea calității arhitecturii și a mediului urban în general. În practica achizițiilor publice, concursul de soluții primează ca procedură asupra licitațiilor deschise sau altor modalități prevăzute în lege.

În urma Atelierilor, Ordinul Arhitecților din România, filiala București, a formulat niște principii, pe care le va aduce în atenția administrației, în vederea asumării lor ca principii directoare ale politicilor publice de patrimoniu.

Orașul istoric este cea mai credibilă formă de educație urbană și de arhitectură. Zonele istorice trebuie să beneficieze de abordare integrată și de politici proprii, dedicate specificului lor. Regenerarea urbană începe cu regenerarea comunitară.

Strada și trotuarul trebuie înțelese ca un instrument esențial al regenerării urbane „în interes public”, ca teritoriu de drept al spațiului public, comunitar, ca liant al relațiilor de vecinătate și de cartier. Astfel, cartierele istorice devin, din canale de tranzit urban, destinații în sine.

Extinderea Capitalei trebuie să țină cont de principiul dezvoltării metropolitane pluricentrice și al abordării integrate a noilor cartiere.

Concursul public de idei și soluții trebuie promovat ca modalitate transparentă și democratică de identificare și explorare a temelor urbane cu potențial. Concursul de soluții este singurul în măsură să pună problema din mai multe unghiuri, acordând toată atenția cuvenită unui demers complex, cu semnificație culturală.

Astfel, tema fundamentată prin studiu istoric și prin participarea comunității locale - în cazul parcului Romniceanu, extrem de energică și articulată - are șanse reale să genereze, din partea specialiștilor, soluții pentru creșterea valorii arhitecturale a zonei și implicit a calității vieții.




 
  • Currently 4.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.7 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Solutiile arhitectilor:
    DEZVOLTARE LA PLESNEALA, CA SI PANA ACU
    2018-05-09, 04:14:34 (adresa: 95.77.196.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

INJUSTIŢIA GENEREAZĂ : HOLOCAUST,GAZARE,APO CALI ...
Lovitură pentru guvernul DĂNCILĂ! Dezvaluiri incendiare despre planurile instaurării dictaturii în România! Măcelul aplicat de jandarmi confirmă totul

huliganismul la parnaie ...
Comisia de Apărare din Camera Deputaților va anunţa dacă o audiază pe Carmen Dan

alea germane au soft, fals ...
Dacia, mișcare de forta: Ce trebuie să știe toti soferii români pentru perioada următoare

pt analfabet,2020 ,anul centenar!!!? ...
Ecaterina Andronescu: Acesta este cel mai slab guvern al PSD

diplome cu,, studii superioare" platite la fabrica ...
Care sunt meseriile bine plătite din România

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: