Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

1916. Durere şi speranţă. Un discurs pentru istorie

Specializat - Valeriu Râpeanu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


imagine-articol-1

Nicolae Iorga, Cuvântare în Parlamentul României, Iași - 14 decembrie 1916


Data adaugarii: 2016-11-29

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

În urmă cu o sută de ani, România se afla în una dintre cele mai dezastruoase momente ale existenţei sale. Războiul în care intrasem în ziua de 15 august 1916, pentru dezrobirea pământului locuit de românii asupriţi, cărora nu li se recunoştea nimic deşi aveau toate îndreptăţirile: istorice, lingvistice, sociale, demografice, spirituale - părea pierdut. După ce ostaşii noştri trecuseră nedreapta frontieră ce despărţea oameni de aceeaşi origine, de aceeaşi limbă, după ce cuceriseră victorii însemnate, maşina de război a puterilor centrale (Germania, Austria, Ungaria) - la care se adăuga şi aliatul său sudic, Bulgaria - ne-a prins în cleştele unei ofensive zdrobitoare. Superioritatea numerică, dar mai ales o înzestrare militară cum Europa nu mai cunoscuse în materie de armament şi echipament au fost factorii decisivi care au întors drumul victorios început de bravii ostaşi români. S-a mai adăugat - nu în ultimul rând - faptul că aliaţii noştri nu şi-au respectat obligaţiile, nefiind prezenţi la momentul potrivit sau intervenind cu trupe şi mijloace insuficiente. Şi n-am putea uita un fapt esenţial: deşi de când se declanşase războiul am adoptat timp de doi ani o atitudine de neutralitate, cei care conduceau ţara, care aveau puterea de decizie nu au înzestrat armata română cu armamentul şi echipamentul cerut de o confruntare modernă, cu un inamic a cărui putere de foc era binecunoscută. Afacerile nu au contenit nici acum, contrabanda a înflorit şi egoismul celor de sus şi-a pus nu odată pecetea tragică.
Cu toate acestea, ostaşul român, ţăranul căruia cei ce conduceau ţara nu-i mai dăduseră nicio brazdă de pământ de o jumătate de secol de la reforma lui Alexandru Ioan Cuza, dar care primise gloanţele unei represiuni greu de imaginat, când disperat de mizeria degradantă în care era silit să trăiască s-a răzvrătit în 1907, a luptat cu o energie, cu un spirit de sacrificiu, cu un eroism pururea pilduitor. Aşa se explică de ce noi n-am acceptat o retragere ruşinoasă, ci am înfruntat inamicul în bătălii cumplite care au rămas nu doar în istoria României, ci sunt menţionate în ceea ce s-a scris despre primul război mondial.
Ostaşii şi ofiţerii români n-au cedat în faţa numărului celor ce de la nord şi de la sud înaintau pe teritoriul ţării noastre, n-au părăsit nicio palmă de pământ decât atunci când tăvălugul duşman nimicea totul în calea lui. Românii au luptat până la ultima suflare. Nu o dată, până la ultimul om. Nimeni nu şi-a precupeţit viaţa. Cei care au trădat, cei care n-au făcut faţă situaţiei, cei ce au comis grave greşeli, au fost cei ce ocupau locuri pe care nu le meritau în ierarhia publică, inclusiv cea militară. Eroismul ţăranului român a impus respect chiar şi inamicului.
La 1 decembrie 1916 totul părea pierdut. Peste două zile numai Regele, guvernul, înaltele autorităţi părăsesc Capitala şi pornesc spre Iaşi.
Peste alte două zile numai Bucureştii cădeau în mâna ocupantului german.
Şi totuşi nu am cedat. Acel moment când în sufletul românilor aflaţi în mocirla tranşeelor sau în mizeria de acasă s-a aprins speranţa în biruinţa noastră, l-a reprezentat istoricul discurs al lui N. Iorga din ziua de 14 decembrie 1946, intitulat „Rezistenţa până la capăt”, ţinut în sala Teatrului Naţional din Iaşi în faţa Regelui Ferdinand I, a Parlamentului României, a tuturor celor care conduceau atunci ţara noastră. Cei care au fost atunci de faţă, cei ce l-au citit pe front - pentru că discursul s-a tipărit în foi volante difuzate peste tot pământul care nu era ocupat de duşmani, ne-au lăsat mărturii despre ceea ce a reprezentat o adevărată piatră de hotar, model nemuritor al oratoriei care cucereşte inimile, ridică pe culmile speranţei sufletele care trecuseră pragul disperării. Într-o carte recent apărută în seria „Personalităţile marii uniri” din 1918, istoricul Petre Ţurlea înfăţişează în spirit ştiinţific contribuţia lui N. Iorga „la consolidarea conştiinţei unităţii de neam şi, de aici, a necesităţii formării unui stat naţional, rolul major avut în susţinerea morală a soldatului român luptător în tranşeele Primului Război Mondial, ca şi a celor care se aflau atunci în fruntea României”.
Oprindu-se asupra acestui Discurs, autorul cărţii citează opiniile celor ce au trăit momentele înălţătoare ascultând sau citind ceea ce a spus N. Iorga în ziua de 14 decembrie 1916. Şi se opreşte asupra amintirilor lui I.G. Duca: „În acele clipe - spunea omul politic - Iorga a ştiut să exprime ceea ce era în conştiinţa fiecăruia, să aprindă flacăra care lâncezea în toate sufletele prin evocarea gloriei trecutului, speranţele naţionale, cu o intensitate mişcătoare.”
Cuvintele lui N. Iorga ne arată ce rol uriaş îl are factorul moral în momente de cumpănă şi de deznădejde.
Ce ne-ar împiedica, în aceşti ani când ne apropiem de centenarul zilei care a pecetluit prin voinţa populară făurirea României Mari, să includem în programa analitică, la orele care urmăresc să făurească o conştiinţă cetăţenească şi patriotică tinerei generaţii, acest moment culminant al gândirii româneşti, al artei oratorice şi literare naţionale?
Ministerul Educaţiei este dator să aibă această iniţiativă. Iar Parlamentul României, când se va întâlni în prima sa şedinţă după alegeri, credem că este dator să înceapă prima zi a lucrărilor cititind măcar un fragment din Discursul lui N. Iorga rostit în ziua de 14 decembrie 1916.
Am vedea atunci la ce înălţime morală, la ce frumuseţe a gândului şi a expresiei s-a ridicat Parlamentul ţării noastre prin glasul unuia din cei mai aleşi fii ai acestui popor: Nicolae Iorga.
 
  • Currently 4.20/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.2 din 5 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de ion:
    Multumim pt articol. Multumim ca ne mai aduceti aminte cine-am fost caci ce-am ajuns sau cine suntem ne cam dam seama. As mai avea totusi o rugaminte. Trimiteti acest articol si rusofonilor de la Bursa dar si generalilor de catifea gen Iordanescu, Nastase etc. Multumesc
    2016-11-29, 04:24:52 (adresa: 184.162.62.*)
  2. de Dinu G. Giurescu:
    Dezastrul de azi, de dupa razboiul de 30 de ani (1990-2020) cu se kuritatea si imperiul austro-ungar UE e mult mai mare: popu latia tarii s-a redus la jumatate, nu mai exista nicio baza economico-industrial a, toate resursele naturale ne-au fost luate de straini pe degeaba etc.
    2016-11-29, 04:36:38 (adresa: 95.77.196.*)
  3. de Patriotu patriei:
    Tot slabi suntem ca neam condus de borfasii care conduc Romania spre groapa natiunilor cele mai slabe nu din Europa ci chiar fata de unele tari africane ca nivel de dezvoltare ,ar trebui inca un DNA si tot nu i sigura soarta tarii,apoi robinetul cu bani de la UE ii mai opreste pe mitici sa fure cu neobrazare si fara frica de Dzeu.
    2016-11-30, 12:13:56 (adresa: 203.7.75.*)
  4. de ha-ha-ha!:
    cuvantare patetica a unui politician gaunos! cand a fost prim-ministru nu a alocat un buget suficient pentru dotarea armatei.
    2016-11-30, 17:37:44 (adresa: 95.77.216.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Postaci peste tot. Ce treaba are Mugabe cu PSD-ul? ...
Explozie de bucurie la Harare: Robert Mugabe a demisionat

Manipularea romanilor este imensa. Fosta divizie a ...
Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

daca reuseste sa scape de alinte cu marxistii ”c ...
Angela Merkel, decisă să se bată pentru depășirea crizei politice

dau decat bani falsi de pomana! ...
Piata de ceasuri false in continua crestere

Aleeri anticipate sa hie daca asavrea ALLAH,pardon ...
Angela Merkel, decisă să se bată pentru depășirea crizei politice

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei:

Eveniment

Economie

Finante Banci

Actualitate Companii

Specializat

Politic

Economie mondiala

Actualitate

IT&C

Auto

Extern

Util

Gadgeturi