Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (27) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Criza agriculturii româneşti (III)

Specializat - Dan E. Dobreanu
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2017-02-23

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

De foarte mult timp, etnia noastră s-a confruntat cu o gravă criză agrară. Situaţia dificilă în care s-a găsit sectorul agrar este urmarea unor cauze mai vechi, îndelung analizate de istorici.
Principala cauză a acestei veritabile drame a fost determinată de un fenomen ultra-negativ, respectiv pe descompunerea proprietăţii ţărăneşti. În tot cursul istoriei sale, ţara noastră a fost un popor de agricultori, mediul rural reprezentând aproape 90% din populaţia totală. Iniţial, ţăranii au fost proprietarii pământului, dar odată cu consolidarea statală care intervine în Sec XII-XIII, apare o nouă clasă de conducători, respectiv boierimea. Iniţial o clasă de conducători administrativi, devin treptat principalii auxiliari ai domnitorilor, având şi calitatea de conducători militari. Ei sunt recompensaţi de către domnitori cu întinse proprietăţi selectate din zonele mai puţin locuite, dar prin abuzuri şi constrângeri preiau şi o parte din proprietăţile ţăranilor. Fenomenul ia o certă amploare, astfel că ţăranii liberi decăzură devenind în secolele următoare clăcaşi şi în final iobagi. Boierii şi mănăstirile şi-au arogat, în afara dreptului de proprietate asupra terenurilor, şi privilegiul de a pretinde clacă şi dijmă. Totuşi se remarcă şi existenţa unor unor anumite forme de continuitate a stăpânirii pământurilor, cei în cauză numindu-se în Moldova răzeşi, iar în Muntenia moşneni.
 
Evenimente ulterioare au confirmat vederile şi propunerile lui Petre Carp. În timpul ultimului război mondial (1917), Regele Ferdinand şi guvernul liberal au promis o nouă expropriere a
marii proprietăţi, care a avut loc în perioada 1919-1920, când a fost distribuită ţăranilor o suprafaţă de 6.088.098 ha. Aceştia au primit din 1864 până în 1920 aproape 10 milioane de hectare teren arabil, fără ca marile probleme ale mediului rural să fie rezolvate. Astfel, structura proprietăţii agrare pentru perioada 1920 -1944 a fost următoarea:
Gospodării      categoria      suprafeţe deţinute     %        supr.medie
1.659.000 până la 5 Ha 4.557.000 Ha 56,60  2,74 Ha
466.000              5-10 Ha. 1.008.000 12,55  2,16
145.453             10-100 Ha 1.785.000 22,16 12,31
4.521              peste 100 ha.          700.000 8,69 154,33
8.050.000 Ha.
În 1945 are loc cea de-a treia expropriere (Decret 187/1945) care a însumat 1.468.000 Ha., din care 1.100.000 Ha. au fost distribuite ţăranilor. Este evident că această ultimă reformă a fost preludiul confiscării totale a terenurilor (foste moşiereşti) şi a planului comunist de naţionalizare totală a agriculturii, plan pus în aplicare după 1949.
Cele trei exproprieri intervenite între 1864 şi 1945 au produs un proces de fracturare a proprietăţii ţărăneşti şi dispariţia marilor terenuri agricole a căror eficienţă economică a permis în mare parte uriaşele realizări ale perioadei 1866-1914. În acea perioadă, acoperirea monedei naţionale în aur era integrală, iar leul era supracotat la Viena şi Budapesta. În ciuda unor interpretări moderne bazate pe statistici neconforme cu realitatea (România şi Europa de B. Murgescu), exporturile create de marile proprietăţi agrare (cereale, lemn, animale etc) au contribuit esenţial la modernizarea naţiunii române.
Perioada comunistă şi colectivizarea forţată a agriculturii nu au reuşit să amelioreze existenţa mediului ţărănesc. Experienţa sub aspect strict tehnic a constituit un eşec, deoarece productivitatea mediului nostru rural era mult sub cel al ţărilor cu proprietate personală.
După 1989 am devenit laborator de experienţe sociale, deoarece Legea 18/1991 ce a consacrat refacerea proprietăţii ţărăneşti a fost un enorm eşec, urmat de peste 1 milion de litigii. S-a dovedit că locuitorii satelor sunt încă gregari şi net ostili oricăror forme de asociere. Încercări în acest sens au fost un enorm insucces. Recensământul din 2002 indică următoarea distribuţie a terenurilor agricole: din cca. 13.400.000 Ha.
teren cultivabil, cca. 7.600.000 Ha. sunt în posesia gospodăriilor ţărăneşti care însumează 4.737.000 unităţi. Revine o medie per gospod. de 1,5 Ha., rezultat catastrofal sub toate aspectele şi urmarea procesului de fracţionare a terenurilor agricole. Restul de 6.300.000 ha sunt în posesia persoanelor juridice (IAS, Institute de cercetări şi div. societăţi).
În ultimii 15 ani am fost în prezenţa unui fenomen (previzibil) în cadrul căruia o mare parte din proprietăţile posesorilor terenurilor agricole ţărăneşti au fost vândute unor antreprenori indigeni şi străini, deoarece posesorii nu mai aveau posibilitatea de a le folosi. Vârsta, bolile, o oboseală devenită cronică şi plecarea unui mare număr din locuitorii satelor au determinat incapacitatea posesorilor de a putea cultiva micile loturi existente. Acest proces de lichidare a micilor loturi ţărăneşti este în curs şi el este reflectat de recensământul din 2010-2011. Iată datele privind distribuţia terenurilor agricole in conformitate cu acest recensământ la care s-a lucrat 3 ani:
Teren Arabil: Suprafaţa totală a exploatărilor agricole =     8.305.473 Ha. din care
Exploatări fără person.juridică =      4.721.653   Ha
cu      „ =     3.583.820  Ha
Din totalul exploat. cu pers. juridică Societ. private =      2.972.827   Ha.
În raport cu mărimea suprafeţelor, distribuţia este următoarea:
Terenuri 1 Ha-5Ha                                                            = 3.144.454   Ha
10 Ha-50 ha                                                                       =                684.496  Ha
50 Ha-100Ha                                                                      =                336.762  Ha
Peste 100 Ha                                                                      =             4.139.761 Ha
=            8.305.473.
Faţă de suprafeţele existente şi în raport cu numărul de posesori (exploatări) situaţia este
următoarea:
Exploatări individuale 3.820.393   având      =     4.721.653 Ha 1,24 Ha. medie
Societăţi comerciale
Cu capital privat 16.410 =     3.583.820 Ha  220 Ha. medie
Din cifrele obţinute din recensământul raportat în anul 2011 rezulta că proprietatea individuală de esenţă ţărănească prezintă o medie de 1,24 ha. per teren cultivabil, în timp ce marile societăţi au o medie de 220 ha. Merită subliniat că marea proprietate agrară în acest moment reprezintă 43,15% din totalul suprafeţelor arabile, fapt ce a salvat agricultura română care a devenit exportatoare de cereale, contribuind intens şi la consolidarea PIB.
În final, doresc să fac un pronostic (extrem de dureros). Din motive strict obiective legate în special de situaţia precară în care se află ultimii reprezentanţi ai clasei ţărăneşti, ei vor vinde sau dona ultimele proprietăţi existente. Acest grup social îmbătrânit, uzat de boli şi lipsuri, cu un tineret ostil agriculturii (în mare parte plecat din sate) se va autolichida într-o perioadă de maximum 30-50 de ani. Să le mulţumim politicienilor de ieri şi de azi pentru această tristă realizare.
 
  • Currently 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.0 din 2 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    tzara te vrea prost, in consecinta asistac, ca sa ...
    Experţi în învăţământ de pe trei continente dezbat, la Ploiești, viitorul educaţiei

    FIEREOOOOOO! !!!!! Sa- ti fie rusine . Cum poti sa ...
    Gabriela Firea: Nu vom renunta la implementarea benzilor unice.

    intaietate are transportul public dupa care celela ...
    Gabriela Firea: Nu vom renunta la implementarea benzilor unice.

    E "avocatnet.ro". Cam cât de greu poate să fie s ...
    Ghidul situaţiilor financiare pe 2016: cele mai importante aspecte de care să ţii cont la întocmire şi depunere

    Cea mai mare firma de filme online, Torrent, ofera ...
    Netflix a sosit în România. Serialele sunt acum şi în limba română

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Alege TV

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Eveniment

    Economie

    Finante Banci