Cumpără Acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (2) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Centenarul marii jertfe

Specializat - Prof. Clement Gavrilă-Sălăuţa
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sursa foto: DescoperaLocuri.ro

Data adaugarii: 2017-08-10

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


O sută de ani de la Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, din vara anului 1917

„Actul Unirii de la Alba-Iulia şi Tratatul de Pace de la Paris au căpătat putere prin  iscălitura pe care au pus-o cu vârful baionetei sale soldatul român, acelaşi care la Mărăşeşti căpătase dreptul de a pretinde cu voce tare realizarea revendicărilor noastre... un neam întreg şi-a jucat viitorul şi şi-a riscat existenţa pentru împlinirea unei chemări istorice. Întregirea neamului s-a plămădit din sângele flăcărilor şi din ruinile ţării”. (Constantin Kiriţescu - istoria Războiului pentru întregirea României”)

În această vară se împlinesc 100 de ani de la bătăliile pentru ţară şi fiinţă din Campania de  50 de zile din anul 1917: Mărăşti 24 iulie-1 august, Mărăşeşti 6-19 august şi Oituz 8-12 august.
Animat de un patriotism şi de un curaj ieşit din comun, „soldatul revanşei”, cum îl numeşte Constantin Kiriţescu în monumentala sa lucrare, s-a hrănit cu disperarea omului plecat de pe bătătură, de suferinţele şi umilinţele înfrângerilor din 1916 şi a celor rămaşi fără apărare sub ocupaţie, din dragoste de pământ şi din însufleţitoarele cuvinte ale Regelui Ferdinand, regele lor, Regele Ţăranilor, Lealul, ori Întregitorul cum îl mai numeşte istoria, de a da pământ şi mai multe drepturi de a „participa la trebile statului” - ostaşii armatei române vor salva existenţa statului naţional.
Legământul solemn al unui adevărat şi mare conducător, al unei clase politice mature şi un profund simţământ al datoriei faţă de neam şi de ţară, de responsabilitate într-un moment crucial al existenţei statului român, sunt elementele care se adaugă la starea de putere, curaj şi de credinţă în izbânda de pe câmpul de luptă.
Marea Unire de la 1918 este opera întregii naţiuni române, nu a unui partid sau clase sociale. Ea se sprijină pe jertfa românilor în războiul pentru întregirea neamului din 1916-1918, care şi-a luat tributul în: 339.117 morţi, 299.000 grav răniţi şi 116.000 prizonieri şi dispăruţi. Este opera unei naţiuni ce a avut ca scut şi armă credinţa strămoşească, un rege clarvăzător şi devotat românilor, o regină, Maria, ce s-a simţit fiică a acestor plaiuri şi a lucrat cu sârg pentru ele şi locuitorii lor, precum şi tradiţia înaintaşilor drept pildă şi icoană.
Cu adevărat, Mărăştiul, Mărăşeştiul şi Oituzul le putem numi un „Termopile  al neamului românesc”, căci ostaşul român şi-a respectat jurământul „Pe aici nu se trece”.
Atunci şi acolo, în vara aridă, armata română nu s-a clintit un pas în faţa maşinii de război germane şi austro-ungare superioare. Putem afirma că Bătălia pentru Moldova, ca şi întreg războiul din 1916- 1918 este Pridvorul Marii Uniri de la 1918, locul unde imaginea istoriei naţionale şi a credinţei strămoşeşti sunt vizibile şi vibrante. Aici au căzut mii de români, de la vârsta copilăriei; fetiţa de 12 ani Măriuca Zaharia şi până la oameni în deplinătatea maturităţii. Se cuvine să îl pomenim pe căpitanul mitralior Grigore Ignat, pe caporalul Constantin Muşat, care rănit, într-o luptă anterioară, fără o mână, s-a întors în linia întâi, la Oituz, căzând, cerând camarazilor „grenade, băiţi, grenade”, ori eroina de la Jiu sublocotenent Ecaterina Teodoroiu. Să nu îi uităm pe capii armatei: generalii Constantin Prezan, Eremia Grigorescu, Alexandru Averescu, Constantin Cristescu, Ion Dragalina, Arthur Văitoianu, Henri Cihoski, Stan Poetaşu şi alţi ofiţeri. De evidenţiat este faptul că armata română a stăvilit între 1917-1919 pericolul bolşevismului ce ameninţa din est şi din vest (ofensiva armatei Ungariei Sovietice a lui Bella Kun).
Duminică, 6 august 2017, românii au încercat şi au reuşit să realizeze o pioasă aducere aminte şi cinstire pentru cei ce au creat condiţiile realizării desăvârşirii Statului Naţional Român, România Mare. Am trăit cu adevărat bucuria întâlnirii cu istoria, dar mai ales cu speranţa că acolo, în 6 august 2017, preşedintele Klaus Iohannis a scris prologul Proiectului de Ţară, sintetizat în: unitate, respect, responsabilitate şi devotament pentru popor şi patrie. În cuvântarea domniei sale am văzut  dimensiunea naţională şi europeană a misiunii clasei politice, a noastră, a tuturor. Şi pentru ca totul să fie un frumos întreg, cuvintele înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe Române şi spectacolul ce a urmat, au pecetluit o zi ce poate deveni un nou început pentru ţara noastră şi acest popor greu încercat.
Păcat, însă, că unele posturi de televiziune au revenit la aceleaşi subiecte banale, de can-can, şi nu au folosit acest prilej pentru a mobiliza oamenii spre direcţii cu adevărat nobile, de a-i scoate din atmosfera de ură, negare şi de venin vărsat şi în zi de sărbătoare şi de închinare. Regret că Ministerul Culturii, Academia Română „nu au avut resurse” de a retipări în multe exemplare cea mai valoroasă (cred eu) lucrare despre Războiul pentru întregirea neamului românesc ce-l are ca autor pe Constantin Kiriţescu.     
Un veac de-atunci !

La Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz
Musteşte-n brazdă sânge de român.
Altare sunt unde m-aplec să mă închin,
Sfinţite-n veci de jertfă şi de chin.

Prin foc şi gloanţe făruit-au un destin
Uniţi în cuget şi credinţă,
În veacuri să ne bucurăm şi să trăim
Îndeplinind Viteazului voinţa.

Unirea, veşnică şi sfântă-n năzuinţă
Ne-au dat-o-n arşiţa de vară
Şi-au făurit o mândră ţară
În care ne rugăm şi vieţuim.

E-un veac, creştine, de atunci!
Când ţi-ai  lăsat plugul şi-ogorul,                                                                                                                                    
Sălăşluit  pe veci aici
Unde te va veghea, mereu, Mântuitorul

E-un veac de-atunci!
Să nu uităm că brazda
Respiră viaţa de român!
Un plai sfânt în care dăinuim. (Clement Gavrilă-Sălăuţa)
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 2 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Adauga comentariul tau:
    * Nume: Email:

    * Mesaj:

    caractere rămase.

    Câmpurile notate cu * sunt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Mesajele sunt citite de redactorii Curierul National şi pot fi publicate in ziar.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Si care este problema . Asta este metoda folosita ...
    Directorul Loteriei Române a fost demis: Mihai Păduraru fusese numit în funcție pe 10 august

    daca sunt reale informatiile, ca se poate lua masi ...
    De ce să iei o mașină în leasing?

    prostace, care contributie mai mare? contributiile ...
    Nu există nicio justificare pentru pensii speciale

    de ce nu merg pe autostrada pitesti-sibiu?! ...
    Aglomeraţie între Piteşti şi Vâlcea

    pare ceva total politic sub aripa pdl -barba, pror ...
    Inca o Fundatiei Judeteana pentru Tineret a luat fiinta!

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Alege TV

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: