Cumpara acum
Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Caricatura zilei:

PDF


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Considerați normal să plătiți vizita la medicul de familie?

Da
Nu
Casa de Sănătate trebuie să intervină

Comentarii (9) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Centenarul Marii Unirii

Gheorghe I. Brătianu - savantul, patriotul, luptătorul neobosit pentru România Mare

Specializat - Valeriu Râpeanu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


imagine-articol-1

Sursa foto: istorie-romaneasca.ro


Data adaugarii: 2018-02-09

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Nu coincidenţa calendaristică ne-a determinat să aşezăm aniversarea celor 120 de ani câţi s-au împlinit în ziua de 28 ianuarie de la naşterea lui Gheorghe I. Brătianu - moment care a trecut neobservat de mass-media românească - sub semnul Centenarului Marii Uniri. A fost o îngemănare între faptă şi operă, între elanurile adolescenţei şi demersul ştiinţific al savantului recunoscut ca o autoritate, aici în ţară, ca şi de personalităţi ale vieţii ştiinţifice internaţionale.
România Mare nu a reprezentat o preocupare efemeră şi de circumstanţă, ci o credinţă apărată deopotrivă cu arma în mână de tânărul ostaş voluntar la vârsta de 18 ani şi de istoricul matur.
Evoca, după mai bine de un sfert de veac, atmosfera în care a crescut, el şi generaţia lui în primele două decenii ale veacului XX: „Scrierile lui Coşbuc şi poemele lui Goga erau citite pretutindeni. Operele lui Iorga şi activitatea sa neobosită au contribuit la această orientare încă de la începutul secolului”. În toamna anului 1940, ţinând lecţia de deschidere a Cursului de Istorie Universală la Universitatea din Bucureşti, unde fusese transferat după aproape două decenii de profesorat la Universitatea din Iaşi, Gheorghe I. Brătianu vorbea despre „Ideea naţională la unguri şi la români”. Istoricul parcurgea secolele întemeind expunerea sa pe argumente ştiinţifice. Ajungând la ceea ce se petrecuse în august 1940, când odiosul Dictat de la Viena impus României de cele două puteri fasciste - Germania şi Italia - ne răpise o însemnată parte a Ardealului, profesorul Gheorghe I. Brătianu ripostează ferm în amfiteatrul universitar, în faţa studenţilor, a colegilor şi a altor intelectuali la aserţiunea prin care se căuta justificarea ruşinosului arbitraj: „S-a spus acum, în urmă, că hotărârea care împarte Ardealul este un compromis între dreptul istoric al ungurilor şi revendicările etnice ale românilor. Poate, da, este un compromis, dar nu în acest înţeles. Este un compormis între Ungaria imaginară şi realitatea românească, este compromisul între ficţiune şi adevăr”. Presa maghiară a reacţionat. Cu demnitatea care l-a caracterizat până şi în momentele critice ale vieţii sale, profesorul atrage atenţia studenţilor săi că nu are intenţia să transforme „această catedră într-o tribună de polemici”, dar anume probleme se cereau lămurite. Neagă cu eleganţa, competenţa celui ce a scris articolul de a se pronunţa asupra „metodei istorice pe care a folosit-o prof. Iorga şi pe care aş folosi-o eu” arătând că pentru aceasta „trebuie să aşteptăm alt judecător decât pe autorul articolului din „Uj Magyarsàg”.
Şi adaugă această frază de o frumuseţe morală pilduitoare, rostită public la 25 noiembrie 1940, când de aproape patru luni asupra lui N. Iorga se declanşase una dintre cele mai odioase campanii de presă din istoria României care pregătea psihologic asasinatul din 27 noiembrie. N. Iorga era atunci un paria, părăsit de toţi, acel „drumeţ în calea lupilor”, aşa cum singur a definit tragica lui situaţie. Şi totuşi, în acele momente, Gheorghe I. Brătianu a avut curajul să rostească în replica pe care a dat-o ziaristului din Budapesta: „Dacă însă, aşa cum mi se pare, aluzia care-l priveşte pe profesorul Iorga şi opera ce am de îndeplinit s-a făcut la acţiunea pentru deşteptarea şi menţinerea conştiinţei naţionale pe care profesorul Iorga a avut-o altădată, înainte de 1916 şi în timpul războiului de întregire, atunci declar că primesc această comparaţie cu satisfacţie şi chiar cu mândrie”.
Superbă recunoaştere a meritelor lui Iorga în lupta pentru unitatea românească, emoţionant legământ prin care discipolul îşi asumă o moştenire spirituală şi morală. De la care nu s-a abătut. Şi aici e momentul să arătăm un fapt esenţial: tânărul Gheorghe I. Brătianu s-a angajat de timpuriu în lupta pentru Unirea cea Mare. Absolvise Liceul Naţional din Iaşi, debutase cu câteva luni înainte în paginile Revistei Istorice condusă de N. Iorga, care într-o comunicare prezentată la Academia Română are cuvinte elogioase despre cel ale cărui începuturi le tutelase cu atâta încredere: „Dl. Gheorghe I. Brătianu, care deşi încă la liceu, face serioase şi promiţătoare studii de istorie”.
Să adăugăm că era fiul celui ce era prim-ministru al României, când în ziua de 14 august 1916 cere să fie primit „voluntar în armată”. După ani de zile se hotăreşte să publice volumul „File rupte din cartea războiului”, în paginile căruia voluntarul din primul război spera să rămână „ceva din atmosfera unor vremuri de luptă şi de jertfă”. Cartea va fi comentată de G. Călinescu în „Istoria literaturii române” (p. 822), care o caracterizează astfel: „Interesante creionări ale atmosferei psihice din războiul pentru întregire, ale unui ochi ce ştie să surprindă dramaticul”. 
Nu vom putea rezuma cariera istoricului Gheorghe I. Brătianu, dar acum în preajma sărbătoririi Centanarului Unirii câteva precăzări se impun. Deceniul al treilea al secolului XX, când România Mare devenise o realitate din toate punctele de vedere, a însemnat pentru tânărul Gheorghe I. Brătianu deopotrivă ani de „serioase studii istorice” - ca să folosim cuvintele lui N. Iorga - în ţară şi în străinătate care se vor încununa ca un doctorat în litere la Paris, deşi din 1923 trecuse doctoratul la Universitatea din Cernăuţi. Nu vroia să planeze suspiciunea că a obţinut în ţară un doctorat datorită situaţiei tatălui său, în vremea aceea fost prim-ministru al României! Tot în această perioadă comunicările sale la Congresele Internaţionale de istorie sunt remarcate de savanţii străini cu care leagă strânse relaţii de colaborare ştiinţifică. Drumul lui Gheorghe I. Brătianu reprezintă unul tipic pentru intelectualii reprezentativi ai ţării noastre: după studii de o mare rigoare în străinătate, după ce obţinuseră titluri, publicaseră în reviste străine, uneori chiar cărţi în edituri importante, ei revin în ţară şi se dedică locului în care s-au născut, devenind precum Gheorghe I. Brătianu - unul din apărătorii ideii naţionale, a drepturilor noastre istorice. Studiile sale care l-au consacrat de timpuriu fiind citate şi astăzi pentru ideile lor novatoare au îmbrăţişat arii geografice importante, au coborât în timp, fiind socotit unul dintre istoricii care au adus multe elemente de noutate privitoare la Imperiul Bizantin. În acord cu şcolile novatoare ale ştiinţei istorice postbelice, Gheorghe I. Brătianu a adâncit şi a lărgit cunoaşterea Evului Mediu, a înscris istoria ţării noastre într-un context european şi universal, a trecut de la eveniment la studierea fenomenelor economice, sociale, politice, a mentalităţilor. Niciodată însă nu a părăsit cercetarea istoriei ţării sale şi afirmarea drepturilor româneşti atunci când acestea nu erau luate în seamă sau de la un moment dat nesocotite, iar adevărul denaturat.
N-a ezitat să răspundă fostului său profesor de la Sorbona, Ferdinand Lot, care într-un capitol al uneia din importante cărţi ale sale arunca o lumină nepotrivită asupra continuităţii noastre la nord de Dunăre. Cartea lui Gheorghe I. Brătianu apărută în 1937 intitulată „O enigmă şi un miracol istoric „poporul român” (prima ediţie în limba franceză) s-a întemeiat pe vaste cercetări de natură arheologică, lingvistică, etnografică şi a reprezentat un moment cu o valoare exemplară.
Scrierile sale - articole, studii, volume - fie că se referă la personalităţi ale istoriei noastre, conducători de ţară sau de guverne şi am putea aminti: pe Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand I, Mihail Kogălniceanu, sau cărturari precum Nicolae Iorga - evidenţiază în primul rând ideea unităţii naţionale. Este cheia de boltă a operei lui Gheorghe I. Brătianu. Iar când drepturile noastre erau puse în discuţie omul de ştiinţă lua atitudine. În Discursul de recepţie ca membru al Academiei Române, intitulat „N. Iorga, istoric al Românilor”, omagiu adus mentorului său, Gheorghe I. Brătianu, formula acest adevăr pe care, acum când ne pregătim sufleteşte să întâmpinăm Centenarul, trebuie să-l înscriem cu litere de aur în Cartea Unirii:
„Istoria acestui neam - spunea în ziua de 26 mai 1943 - nu este un joc al întâmplării, un capriciu al norocului, risipit în clipa însăşi în care s-a înjghebat, efectul unei transacţii vremelnice în ciocnirea de interese a marilor imperialisme, ce tind numai la stabilirea între ele, a unor zone de neutralizare şi de echilibru. Nu este o „Românie a Congresului (Congresul de la Paris, 1919, n.n.) singura ce vor s-o admită istoricii unei ţări vecine, ci o Românie întemeiată pe truda a două milenii, care a clădit aici pe temelii şi mai vechi singurul popor al Europei ce a păstrat nu numai graiul şi datina, dar şi numele Romei”.
Dar cu aceasta nu am încheiat înfăţişarea locului eminent pe care Gheorghe I. Brătianu, savantul-patriot, l-a avut în definirea conceptului şi realităţii istorice a României Mari - idealul care i-a călăuzit întreaga sa viaţă.
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Dan Balotescu:
    Un mare carturar si patriot ce a confirmat inca odata traditia marii familii a Bratienilor. A murit ca si fratele sau in inchisorile comuniste cu capul sus. Cinste lui si tuturor acelora care s-au luptat si sacrificat pentru neamul si patria noastra ROMANIA. Dan Balotescu
    2018-02-09, 02:55:09 (adresa: 108.51.131.*)
Adauga comentariul tau:
* Nume: Email:

* Mesaj:

caractere rămase.

Câmpurile notate cu * sunt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Mesajele sunt citite de redactorii Curierul National şi pot fi publicate in ziar.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Cu siguranță o să fie mai bine după privatizar ...
RATB devine societate pe acţiuni

Jigodia pitica, slugoiul chioromanului betiv, a fa ...
Romania a avut cele mai multe cazuri de rujeola din Europa, in 2017, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii

CONCRET: O !!! ȘEFII NU FAC PROIECTE : DAU INDICA ...
Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut ieri o întrevedere cu comisarul european pentru Politica regională, Corina Creţu

decat , barbat sa nu fii. ...
Se lansează Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, cea mai puternică entitate asociativă feminină din România

la puscarie cu ei ...
Romania a avut cele mai multe cazuri de rujeola din Europa, in 2017, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: