Salariaţi, fiţi atenţi la fluturaşi!

Ramona Olaru / gds.ro


Doar pentru jumătate din angajaţii doljeni au fost înregistrate în REVISAL acte adiţionale de majorare a lefurilor brute, astfel încât să nu se diminueze salariile nete ale angajaţilor, în contextul transferului de contribuţii de la angajator la angajat. Ce se întâmplă cu lefurile celor cărora angajatorii încă nu le-au majorat salariile brute?
Emoţiile create în piaţa muncii de legislaţia fiscală care prevede transferul de contribuţii de la angajator la angajat nu s-au stins nici până acum. Până la începutul lunii februarie, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Dolj, doar pentru jumătate din contractele individuale de muncă (CIM) active au fost înregistrate în aplicaţia REVISAL (Registrul Unic al Salariaţilor din România) acte adiţionale prin care se măreşte salariul brut al angajaţilor la un nivel la care remuneraţia netă să fie aceeaşi ca anul trecut.
Potrivit datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, la 5 februarie 2018 existau în Dolj, în total, 168.673 de contracte active. Un calcul matematic simplu arată că pentru aproximativ 84.000 de contracte de muncă încă nu s-a definitivat situaţia salarială, în concordanţă cu transferul de contribuţii de la angajat la angajator. Este vorba despre salariaţi din mediul privat, unii neavând sindicate puternice în spate, care să le apere interesele. Se pune problema ce se întâmplă cu salariile persoanelor cărora angajatorii nu le-au înregistrat în REVISAL acte adiţionale la CIM. Unora este posibil să le fi scăzut salariile pe luna ianuarie, dacă nu li s-a majorat salariul brut, dar nu există date statistice în acest sens. Altora este posibil să li se fi înregistrat în contabilitate majorarea salariului brut, astfel încât să nu li se diminueze salariul net pe ianuarie, însă angajatorul încă nu a înregistrat acele modificări în REVISAL, fiind în termenul legal. Reprezentanţii ITM Dolj susţin că termenul de înregistrare a actelor adiţionale la CIM, în contextul transferării sarcinii fiscale de la angajator la angajat, este până la finele lunii martie, „dar dacă unii angajatori nu au înregistrat în REVISAL contractele, acest lucru nu înseamnă că le-au scăzut salariile nete. Ei puteau să le înregistreze corect în contabilitate, astfel încât în 2018 să încaseze aceiaşi bani ca anul trecut, urmând ca actele adiţionale să le înregistreze în REVISAL în termenul legal de până la 31 martie. Abia după acel termen putem să ştim exact care este situaţia“.

La ce trebuie să fie atenţi angajaţii

Salariaţii din mediul privat vor vedea zilele acestea, când primesc fluturaşii pentru luna ianuarie şi când încasează lefurile, dacă acestea le-au scăzut sau nu. Angajatorii care aveau de gând ca, în contextul legislaţiei fiscale care prevede transferul de contribuţii sociale de la angajator la angajat, să le mărească salariile brute puteau să le fi înmânat angajaţilor actele adiţionale la CIM încă din decembrie sau pe parcursul lunii ianuarie, pentru a fi semnate de salariaţi. Dacă până acum angajatorul v-a dat să semnaţi actul adiţional la CIM, unde se vede majorarea salariului brut, atunci înseamnă că salariul net nu vi se diminuează. Dacă până acum angajaţii din mediul privat nu au semnat acele acte adiţionale, atunci cel puţin pentru luna ianuarie salariul net al acelor persoane va fi diminuat, din cauză că toate contribuţiile sociale se reţin doar din salariul angajatului de la 1 ianuarie 2018.

Angajatul plăteşte 45% din salariu la stat

Anii anteriori, când plata contribuţiilor sociale era suportată atât de angajator, cât şi de angajat, o persoană salariată cu contract individual de muncă activ, înregistrat în REVISAL, plătea la stat 32,5% din salariul său, iar restul era suportat de angajator.
De la 1 ianuarie 2018, salariaţii plătesc la stat 45% din venitul lor. Să exemplificăm. Anul trecut, o persoană care avea salariul net de 1.500 de lei plătea la stat din acel venit CAS (contribuţie la Pensii) de 10,5%, adică 220 de lei, CASS (contribuţie la Sănătate) de 5,5%, adică 115 lei, la fondul de şomaj ajungea 0,5%, ceea ce însemnau 10 lei, iar impozitul pe venit era de 16%, deci 249 de lei. Procentul total de impozite şi contribuţii suportat doar de angajat era de 32,5%, iar suma de plată la stat doar din partea angajatului era de 594 de lei. Restul de 22,75% era achitat de angajator. Concret, salariatul plătea la stat din salariul lui 594 de lei anul trecut, angajatorul achita încă 476 de lei, deci în total, 1.070 de lei ajungeau la stat, iar costul total cu salariul era de 2.570 de lei, din care 1.500 era netul încasat de angajat.
În 2018, pentru acelaşi salariu net de 1.500 de lei, salariul brut trebuie să urce la 2.508 lei, însă contribuţiile sunt suportate de angajat, astfel: CAS (25%) - reprezintă 627 de lei, CASS (10%) - înseamnă 251 de lei, iar impozitul pe venit diminuat la 10% - reprezintă 130 de lei. În total, din banii angajatului ajung la stat 1.008 lei, reprezentând 45% din venit, faţă de doar 594 de lei anul trecut (32,5% din salariul angajatului). Angajatorul mai plăteşte acum doar 2,25% la stat sub forma contribuţiei asiguratorie pentru muncă, în exemplul nostru fiind de 56 de lei. Aşadar, statul primeşte pentru acelaşi angajat 1.064 de lei pe lună de anul acesta, faţă de 1.070 de lei anul trecut, deci în scădere cu 6 lei, bani care rămân la dispoziţia angajatorului. Având în vedere că toate contribuţiile sociale sunt, de anul acesta, doar în sarcina angajatorului, de acum înainte, orice majorare a cuantumului contribuţiilor sociale va fi suportată de angajat, ceea ce se traduce prin scăderea salariului net al angajatului, dacă angajatorul nu îi măreşte brutul şi nu este obligat să o facă. Şi invers este valabil: orice scădere a cotei de contribuţii ar însemna ca salariul net să crească.

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 12 Februarie 2018. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.