Mai sunt românii interesaţi de cultură?

Andreea Andrei

 

Luni, 14 mai, în Foaierul Ministerului Culturii, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat studiul anual ,,Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu și practici culturale”.

Pentru a surprinde modul în care societatea românească se poziţionează faţă de propria cultură, identitate şi istorie (înţelegând prin aceasta formele sale explicite, patrimoniul cultural material şi imaterial), autorii studiului au pornit cercetarea de la o triadă conceptuală, şi anume individualitate-comunitate-societate. Într-o societate în care informația e putere, iar datele statistice sunt elemente-cheie în orice proiect, strategie sau politică publică, Barometrul de Consum Cultural oferă o cunoaștere aprofundată a modului în care sunt primite de populație creațiile și serviciile culturale, oferă o înțelegere a nevoilor, așteptărilor, comportamentelor și valorilor populației generale.

Prin această ediţie, Barometrul doreşte să pună la dispoziţia specialiştilor din sectoarele culturale şi creative informaţii relevante despre dinamica valorilor şi a practicilor din societatea românească contemporană şi o cunoaştere aprofundată a valorilor, percepţiilor, comportamentelor, nevoilor şi aşteptărilor populaţiei. De asemenea, studiul atrage atenţia asupra câtorva puncte sensibile ale formelor de manifestare culturală. Unele sunt legate de valori, altele de sentimentul de identitate culturală, iar altele de practici şi gusturi manifestate.

Ediția din 2017 a Barometrului aduce în prim-plan capitolul dedicat Centenarului Marii Uniri, în care prezintă elementele de identitate națională, așteptările populației privind evenimente comemorative, dar și interesul declarat al respondenților de a participa la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Volumul conține, de asemenea, două capitole de analiză ale patrimoniului cultural, deopotrivă material și imaterial. Celelalte capitole ale volumului sunt dedicate comunităților de consum public, consumului cultural non-public, culturii digitale și consumului de internet.

În ceea ce priveşte metodologia Barometrului, studiul se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în perioada 28 septembrie-22 noiembrie 2017 pe un eşantion naţional de 1.300 de persoane cu vârsta de 18 ani şi peste. În plus faţă de eşantionul naţional, am inclus şi un supliment de 400 de chestionare aplicate în Bucureşti. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eşantion a fost de + / - 2,7% şi de +/ - 4,3% la nivelul eşantionului pe capital, la un nivel de încredere de 95%. Principalele teme ale chestionarului au fost: Consumul cultural public şi Consumul cultural non-public, ca module standard şi modulele privind Identitatea Naţională şi Centenarul Marii Uniri, Patrimoniul Cultural Material, Patrimoniul Cultural Imaterial, Cultura în format digital.

„În Bucureşti, întrebaţi ce le trece prin minte când aud Centenar, 60% au răspuns «Nimic». Deci, pentru peste jumătate dintre români, Centenarul nu evocă nimic”, a declarat antropologul Vintilă Mihăilescu.

„Noi nu am avut o campanie prealabilă cu privire la Centenar. (...) Nu trebuie să acuzăm oamenii, să râdem de ei, că nu ştiu”, a precizat el, adăugând că este o „vină” comună. Acest fapt reflectă probleme mari la nivelul întregii societăţi’’, a explicat profesorul universitar Dumitru Borţun.

„Dacă vrem o strategie culturală care să nu se schimbe la fiecare schimbare de miniştri, ştiu că ei se schimbă des, atunci cunoaşterea realităţii, a ceea ce cetăţenii aşteaptă de la sistemul cultural, este necesară”, a declarat consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

,,Perseverența noastră în a ne păstra luciditatea în fața manifestărilor culturale, în a oferi dovezi numerice legate de impactul public și insistent pentru o rațională administrare a ofertei culturale ne pun deseori în postura unor nejucători pe piața culturală. Obligați la neutralitate într-un război pe care l-am dori mai mult decât orice câștigat de Cultură, ne străduim să pledăm pentru cercetare și conceptualizare, singurele mijloace care pot readuce acest domeniu la locul meritat în societate. De multe ori, glasul nostru nu este destul de puternic. De multe ori limba în care vorbim este prea stranie. Un singur institut care afirmă permanent că e nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea Culturii, o singură organizație care afirmă că fără direcții, politici și strategii sectoriale se pune în pericol fiecare embrion de creativitate artistic și cultural pare să fie prea puțin. Ar fi nevoie de aproape toți profesioniştii acestui sector ocupațional”, au conchis Carmen Croitoru şi Anda Becuţ Marinescu, autorii studiului.



Despre Barometrul de Consum Cultural

Barometrul de Consum Cultural este un sondaj reprezentativ, scopul său fiind descrierea și analiza sectorului cultural din România în ceea ce privește nivelul consumului cultural. Principalele obiective ale studiului sunt măsurarea gradului de adecvare al infrastructurii de distribuție a bunurilor culturale la nevoile populației, măsurarea consumului și a participării culturale, măsurarea nevoilor culturale ale populației, identificarea preferințelor și a comportamentelor de consum cultural. Printre problematicile abordate în cadrul studiilor se numără: infrastructura de distribuție a bunurilor și serviciilor culturale, patrimoniul cultural, infrastructura culturală privată, capitalul cultural, bugetul alocat consumului cultural și modul de petrecere a timpului liber în rândul populației din România.





















 

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 15 Mai 2018. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.