Prima expoziție outdoor de fotografie la UMF

Prima expoziție outdoor de fotografie la UMF Carol Davila: '100 de ani de medicină românească'
Muzeul Municipiului București și Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București anunță deschiderea expoziției outdoor de fotografie '100 de ani de medicină românească'. Expoziția este împărțită în module care pot fi vizitate în două locații ale Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila': la Facultatea de Medicină Generală — Bulevardul Eroii Sanitari, nr. 8 și la Rectorat — Strada Dionisie Lupu, nr. 37. Este pentru prima dată în cei 100 de ani când gardul acestei prestigioase instituții se transformă în panou pentru expunere stradală a fotografiilor referitoare la istoria sa.
Acum 100 de ani, medicina românească își făcuse deja un renume internațional, pornind de la înființarea Școlii Naționale de Medicină și Farmacie de către Carol Davila, în 1857, și de la inaugurarea Facultății de Medicină, în 1869, ca parte a Universității București.Astfel, imaginile reflectă felul în care învățământul superior medical și-a desfășurat activitatea la un nivel comparabil cu cel al instituțiilor similare europene cu veche tradiție. Știința medicală românească s-a modernizat rapid prin eforturile unor personalități precum Victor Babeș, Thoma Ionescu, Gheorghe Marinescu, Ioan Cantacuzino, Francisc Iosif Rainer, frații Minovici sau Constantin I. Parhon, fondatori ai unor școli medicale de specialitate, recunoscute pe plan internațional, care studiau marile teme ale medicinei: igiena și educația sanitară în privința prevenirii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației; tratamentul în instituțiile spitalicești; anatomia și fiziologia — structurile și funcțiile organismului; patologia — cauzele și mecanismele de producere a bolilor; interferențele dintre medicină și legislație în cadrul medicinei judiciare.După perioada dificilă din timpul Primului Război Mondial, când serviciul sanitar românesc s-a confruntat cu boli epidemice grave, precum tifosul exantematic, holera, febra recurentă sau febra tifoidă, organizarea asistenței medico-sanitare în România a început, treptat, să facă progrese importante. Capacitatea de internare a spitalelor a crescut, s-au creat instituții policlinice și dispensare, iar pentru a combate și preveni bolile contagioase s-a înființat o rețea igienico-sanitară și au fost deschise primele sanatorii de tuberculoși. Cu timpul, în dispensarele teritoriale, pe scara întregului sistem de ocrotire a sănătății, a început aplicarea metodei de asistență medicală a populației cu caracter preponderent profilactic.De asemenea, progresele înregistrate de disciplinele biomedicale, dar și evoluția metodelor și tehnologiilor de investigare, au contribuit la dezvoltarea medicinei clinice, precum medicina internă și chirurgia. Astfel, au apărut institute de specialitate precum cel de bacteriologie, de medicină internă, de infra-micro-biologie (virusologie), de igienă și sănătate publică. Imaginile reflectă activitatea în cabinete medicale, săli de consultație, cabinete stomatologice, cabinete medicale de școală, aparatură medicală, ori săli de operație.
Industria farmaceutică românească s-a diversificat odată cu dezvoltarea învățământului farmaceutic, prin înființarea Facultății de Farmacie, în 1923, ca parte componentă a învățământului medical. În cadrul farmaciilor și al drogheriilor, pe lângă 'specialitățile' — cum erau denumite în epocă — importate, medicamentele produse în laboratoarele din țară căpătau o pondere din ce în ce mai însemnată. Prepararea în cantități mai mari a unor formule medicamentoase de către farmaciștii români, recunoscută și recompensată în expoziții naționale și internaționale, cumpărarea de brevete și tehnologii străine, precum și tehnicizarea activității în farmacie au constituit pași importanți pe calea obținerii industriale a medicamentelor de sinteză. De-a lungul secolului al XX-lea, producția farmaceutică se dezvoltă rapid având în sprijinul ei prestigioasele institute de cercetare românești și conlucrarea cu concerne farmaceutice occidentale.
Realizatorii expoziției sunt muzeografii Cezar Petre Buiumaci și Ana Iacob, coordonator Dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, consultant Prof. Univ. Dr. Octavian Buda (UMF Carol Davila).
Expoziția poate fi vizitată în perioada 9 august — 31 octombrie 2018.

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 10 August 2018. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.