S-ar putea spune că nu este “nimic nou sub soare”. De așteptat. Greva dascălilor continuă. Și au dreptate. Este punctul meu de vedere. Am avut o minivacanță prilejuită de Ziua Copilului cu punte pentru Sărbătorile de Rusalii. Chiar a fost prilej de relaxare, dovadă că cei de la guvernare, aflați în proces de negociere a “rotației de cadre” politice la Palatul Victoria, nu s-au “ pogorât” în aceste zile să rezolve, măcar parțial, tensiunile grave apărute nu doar în Educație, ci și în Transporturile Feroviare și în Sănătate. Greșesc. A mai fost o sărbătoare, Ziua Învățătorului. În acest caz, premierul Nicolae Ciucă a găsit timp de a transmite un mesaj de salut, chiar de “compasiune”, putem spune. “Greva din sistemul de învăţământ a pornit de la o realitate ce poate fi corectată prin dialog, iar în calitate de prim-ministru am arătat respect şi deschidere la consultările cu reprezentanţii sistemului de învăţământ şi prin soluţiile adoptate deja în întâmpinarea solicitărilor exprimate. Toţi ne dorim un cadru favorabil unui învăţământ de calitate, sens în care ne-am angajat şi am început o regândire echitabilă a salarizării – ceea ce am transmis şi partenerilor de discuţii.(…). Ziua de 5 iunie are o dublă semnificaţie, fiind dedicată în fiecare an dascălilor, în semn de respect şi preţuire faţă de marele nostru cărturar şi dascăl Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei şcoli în limba română, născut în această zi cu aproape două secole şi jumătate în urmă”- subliniază premierul în mesaj.
Dincolo de clișeele “greva a pornit de la o necesitate” care “ poate fi corectată prin dialog” sau invocarea “ respectului și prețuirii față de marele nostru cărturar și dascăl Gheorghe Lazăr”, cam atât. Greva generală continuă. Protestul cadrelor didactice a fost încurajat tocmai de către Executiv. Este o opinie pe care mi-o asum. Știm ce solicită dascălii, și anume o salarizare corectă a debutanților în carieră la nivel salariului mediu pe economie.Prima reacție guvernamentală?
Pasul 1: “Repararea onoarei” cadrelor didactice prin oferirea unei prime. Prea seamănă cu lăsarea pe “pe noptieră“ după o noapte de negociere a unei “recompense” pentru “redefinirea demnitățîi”. Nici nu au fost eleganți, au vrut să dea doar un voucher. Și acesta “porționat”. În această lună 1000 de lei și o promisune în octombrie. De-a dreptul jenant, iar cadrele didactice au dovedit că au onoare.
Pasul 2: Emiterea unei Ordonanțe de Urgență, peste noapte, fără a aștepta măcar observațiile reprezentanților dascălilor. Liderii de sindicat, pe care îi respect, cunoscându-i personal din cadrul Consiliului Economic și Social, având mereu poziții corecte și constructive în cadrul unor unor proiecte de acte normative cu probleme, au sesizat nu “capcana”, ci simplu “șmecheria” . Practic, tocmai solicitarea privitoare la cadrele didactice debutante era “soluționată” doar în “Nota de Fundamentare a Ordonanţei”, cu alte cuvinte zero valoare juridică.
Pasul 3: În urma respingerii ofertei de la Palatul Victoria, mesajul purtătorului de cuvânt al Guvernului, transmis în direct, a fost: “Negocierile s-au încheiat!”.
Pasul 4: Încercarea de transformare a părinților și elevilor în veritabile “sindicate galbene” menite a “sparge greva profesorilor”. A se vedea invitarea reprezentanților acestora în briefing-ul de presă de la guvern precum și vehicularea unor scrisori de protest ale părinților împotriva protestatarilor care “pun în pericol” soarta elevilor aflați în ani terminali. Tactică dejucată tocmai de părinți și elevi, care și-au asumat public solidaritatea pentru soarta profesorilor.
Pasul 5: Mesajul nervos al Președintelui României, Klaus Iohannis: “Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum ce temei au să mai continue greva?” . Seamănă a “gaz pe foc”.
Sunt doar câteva argumente care pot demonstra, în opinia mea, că acest Guvern a “încurajat” greva generală a profesorilor și riscăm să cădem în “teorii ale conspirației”. Tăcerea factorilor guvernamentali, ignorarea reprezentanților protestatarilor în perioada minivacanţei dau indicii că aceștia au fost concentraţi pe “rocada guvernamentală” și împărțirea posturilor din Palatul Victoria. Explicația că aceasta a fost amânată pentru rezolvarea revendicărilor sindicale apare acum ca extrem de șubredă.
Cert este că protestele din Educație vor înceta. În această săptămână sau în cea următoare situația se va calma. Ce va urma? Simplu și regretabil. Situația Educației din România nu se va ameliora. Recomand lecturarea cărții “Nu asta cere publicul” publicată de prietenul și fostul meu coleg Florin Antonescu în anul 2016. Găsim, în acest volum, un capitol sugestiv intitulat “Școala românească merge și-așa” . Redau doar un pasaj, doar-doar clasa politică va învăța ceva:

O carte care merită citită de către cei care guvernează
“Desigur, orice reparație costă. Și în educație sunt deficienţe care se tot strâng, dar sistemul, au apreciat aceleași autorități, încă merge și fără reparație, mai ține sau, în orice caz, mai suportă improvizație, plus ceva șansă ca să nu se mai întâmple tocmai acum.
Aceasta este ilustrarea poziției de care beneficiază școala în sistemul de valori al statului nostru. Este exact o apreciere din categoria “merge și-așa”. Școala e ceva cu care-ți faci treaba; nu grozav, nu în deplină siguranță, ba nici măcar sigur că o scoți la capăt, dar cu ceva te alegi. E ca un autobuz de care trebuie să fii mulțumit că a venit în stație și pornește mai departe; nu contează că are scaune rupte, că pe undeva intră ploaia şi că trebuia să fie casat de câțiva ani; bine că merge, are cine să-i care pe călători. Sau e ca la “Protecția consumatorilor”, unde cazul e considerat rezolvat și sesizarea nu mai este luată-n seamă odată ce serviciul a fost oferit. Nu contează cum anume și la ce nivel calitativ, deși tocmai acestea au făcut obiectul sesizării. Așa merge și școala de ani de zile și va merge: cu diplome luate cum-necum, cu manuale făcute de autori onorabili care au lipit cursive citate din câteva cărți la-ndemână, cu profesori pentru care catedra s-a dovedit până la urmă soluția convenabilă”.
Florin Antonescu publica aceste rânduri în anul 2016. În iunie 2023 , în ultima zi de minivacanță, avem o certitudine că greva generală din educație are o perspectivă sumbră enunțată de autorul cărții “Nu asta cere publicul”, și anume “ Școala merge și-așa”. În rest, guvernanții se gândesc doar la o “rotativă“ a posturilor de la Palatul Victoria, una mai convenabilă și mai ales… rentabilă. Desigur, gândurile nu “zboară” spre protestatarii din educație, sănătate și transporturi feroviare. Restul este…” merge și-așa”.
PS: Mai rămâne o întrebare. Ce legătură are „rotativa” guvernamentală cu protestele de azi, având în vedere că este aceeaşi Coaliţie politică formată din PNL, PSD şi UDMR?
Daca li se da profesorilor absolut tot ce cer, vor urma alte categorii sociale care vor proceda la fel: greva, negocieri, ordonanta de urgenta, bani.
Si vor invoca precedentul grevei profesorilor.
Nu zic ca nu a fost inflatie si ca dascalii nu trebuie sa primeasca nimic, dar zic ca:
– au salarii bune si acum, pentru o norma didactica de 18 ore pe saptamana
Cu ce isi umplu dascalii timpul in restul de 22 de ore pe saptamana (pana la 40 de ore lucratoare normale)?
Pe de o parte cu:
„pregatirea lectiilor, corectarea lucrarilor elevilor, pregatirea de materiale didactice bla bla bla”
Odata cu inaintarea in varsta si capatarea de experienta activitatile acestea se desfasoara pe derulare rapida (fast forward),
unii dascali corectand lucrarile elevilor in pauzele dintre ore, la scoala.
Pe de alta parte cu:
MEDITATII
Aici e o problema, asemanatoare cu cea a preotilor:
– nu toate materiile de studiu sunt ‘meditabile’ (ex. Educatie Fizica)
– nu toti profesorii au notorietate in orasele si comunele lor
– tariful perceput de profesor tine de materia pe care o preda, orasul si scoala/liceul unde profeseaza
Astfel profesorii de la tara nu prea au cui sa dea meditatii, in ‘parohiile’ lor.
Alti profesori cu notorietate dau meditatii in timpul saptamanii si sambata (zi intreaga) si castiga in plus de 2-3 ori salariul.
… “nimic nou sub soare” . Vz. fabula : „Boul si vitelul” !