Material de opinie de Ana-Maria Hoborici, Manager, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România
Finalul anului 2023 a adus o serie de modificări fiscale nefavorabile pentru angajații și angajatorii din toate domeniile economice. După schimbările care au vizat restrângerea facilităților acordate salariaților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ce au intrat în vigoare la 1 noiembrie 2023, au urmat, la scurt timp, alte modificări, prin intermediul Ordonanței 115/2023, cu impact tot asupra salariaților, dar și a departamentelor de resurse umane. Printre acestea din urmă se numără modificarea tratamentului fiscal preferențial pentru tichetele de masă și pentru voucherele de vacanță.
Așadar, începând cu anul 2024, aceste bilete de valoare sunt incluse și în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Care este impactul asupra salariaților?
Anterior anului 2024, toate biletele de valoare reglementate prin Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu excepția celor cadou, erau supuse doar impozitării pe venit (10%), însă, de la începutul acestui an, tichetele de masă, precum și voucherele de vacanță sunt taxate cu 10% impozit și 10% CASS. Având în vedere că impozitul pe venit datorat într-o lună se calculează după ce se scad din venitul total brut realizat în luna respectivă contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS, 35% în total), tichetele de masă și voucherele de vacanță ajung să fie taxate într-un final cu 19%.
Unele companii compensau în trecut impozitul pe venit datorat pentru tichetele de masă, astfel încât salariul net al salariaților să nu scadă, dar, în urma acestei modificări legislative, cele mai multe au decis să nu compenseze și această nouă contribuție (CASS) datorată de angajați. Prin urmare, majoritatea salariaților încasează, de la 1 ianuarie 2024, un salariu lunar net mai mic decât anul anterior.
Spre exemplu, un angajat cu un salariu brut de 6.000 de lei, care primea tichete de masă de 20 de lei/zi, anul trecut lua în medie un salariu net de 3.470 de lei, la care se adăugau tichete de masă în valoare totală de 400 de lei. Salariatul datora așadar, în medie, un impozit pe venit de 430 de lei, din care 40 de lei reprezenta impozitul pe venit aferent tichetelor de masă, și contribuții sociale obligatorii (25% CAS și 10% CASS) în valoare de 2.100 de lei.
Începând cu ianuarie 2024, același salariat datorează în plus 9% din valoarea tichetelor de masă, ajungând la contribuții totale (CAS și CASS) de 2.140 de lei. Însă impozitul pe venit datorat scade de la 430 de lei la 426 de lei, întrucât baza de calcul a impozitului pe venit se stabilește ca diferență dintre venitul total brut și contribuțiile sociale obligatorii. Așadar, angajatul ar primi, în medie, un salariu net de 3.434 de lei, mai mic cu 1%-2% față de anul anterior.
Pe lângă schimbarea tratamentului fiscal favorabil al tichetelor de masă, de la 1 ianuarie 2024 a crescut și valoarea maximă a tichetelor de masă ce poate fi acordată salariaților, respectiv de la 35 de lei/zi la 40 de lei/zi. Datorită acestei măsuri, angajatorii care decid creșterea valorii unui tichet de masă vor ajunge să compenseze pierderea salariaților din aplicarea CASS.
Revenind la exemplul de mai sus, dacă valoarea unui tichet de masă ar crește de la 20 de lei la 25 de lei, angajatul ar obține un salariu net de 3.415 lei, la care se adaugă tichete de masă de 500 de lei, ajungând la un venit de 3.915 lei, cu aproximativ 2% mai mult față de varianta cu 20 de lei/tichet. În acest scenariu, costul total al angajatorului ar crește cu aproximativ 2%.
Care este impactul asupra departamentelor de salarizare?
Având în vedere frecvența modificărilor legislative, departamentele de salarizare sunt într-un proces continuu de adaptare, pentru a se conforma la noile reglementări. Pe lângă acest aspect, una dintre marile provocări ale departamentelor de HR rămâne cea legată de adaptarea într-un timp foarte scurt a sistemului informatic de salarizare la noile cerințe de raportare/calcul salarial, precum și asigurarea acurateței calcului salarial și plata la timp a drepturilor salariale.
În concluzie, impactul noilor modificări legislative este resimțit atât de salariați, ca urmare a creșterii contribuțiilor datorate pentru tichetele de masă, cât și de specialiștii de salarizare. Aceștia din urmă resimt atât povara adaptării calcului salarial în conformitate cu noile reglementări, într-un timp foarte scurt, cât și presiunea din partea salariaților, care solicită detalii și argumente legate de calculul salarial.
In loc sa aplice taxarea marilor agenti economici la CIFRA DE AFACERI (nu la PROFIT!)
guvernul „face rost” de bani taxand pe cei multi si cu venituri mici sau medii.
Se stie ca firmele care extrag gaze din Marea Neagra si-au creat un lant de firmulite (Petro Ventures Resources SRL, Black Sea Oil& Gas etc.) prin care distribuie veniturile imense obtinute din vanzarea gazelor si apoi factureaza consultanta si alte servicii catre firme off shore cu sedii prin paradise fiscale,
astfel ca la sfarsit apar cu PROFIT minim si cheltuieli mari.
La fel lanturile de supermarketuri (care detin impreuna circa 80% sau mai mult din piata de desfacere a produselor alimentare din Romania) apar la sfarsit de an cu profituri de 1-3% din cifra de afaceri si platesc impozit pe asa valori.
Daca ar dori guvernul intr-adevar sa reduca deficitul bugetar
s-ar lupta cu multinationalele, nu cu angajatii romani.