Jens Stoltenberg, Secretar general al NATO, a lansat joi un apel la evitarea oricăror acte ce pot duce la escaladarea tensiunii în Kosovo provocată de gravul incident din 29 mai, soldat cu 93 răniți în rândul forțelor Alianței NATO, KFOR, desfășurate în zona locuită de majoritatea sârbà. “Este esențial să se evite orice escaladare. Chem, deci, imediat, toate părțile să evite orice retorică ce riscă să pună din nou paie pe foc”, a declarat Jens Stoltenberg, joi, la Bruxelles, alături de președinta Kosovo, Vjosa Osmani-Sadriu. El a reamintit și cu acest prilej bilanțul îngrijorător al incidentelor din luna mai, în care 93 militari ai Alianței au fost răniți, trei dintre ei fiind încă în stare gravă. ”Este total inacceptabilă o astfel de evoluție”, a spus Stoltenberg, cerând ca responsabilii pentru atacul respectiv să răspundă în față justiției.
Președinta statului Kosovo a aruncat întreaga răspundere pentru incidentul respectiv asupra părții sârbe. ”Cei care au atacat forțele NATO la 29 mai sunt bine cunoscuți”, a spus președinta statului kosovar, susținând că unii dintre ei au fost ofițeri de poliție veniți din Serbia, care nu numai că nu au fost suspendați, ”dar nu suportă nici acum nicio consecință.
Nordul Kosovo, semnalează corespondenți ai agențiilor occidentale de presă, continuă să fie teatrul unor permanente tulburări. Riscul unor noi incidente, de genul celor din 29 mai, continuă să fie foarte mare, ca urmare a numirii la conducerea unora dintre autoritățile locale din regiunea respectivă locuită majoritar de sârbi a unor primari exclusiv de naționalitate albaneză. Așa cum este bine cunoscut, în Kosovo trăiesc în jur de 120.000 sârbi, o minoritate importantă la nivelul unui popor de 1,8 milioane locuitori.
Așa cum este bine cunoscut Kosovo este o provincie rebela a Serbiei, independenta ‘de facto’ dar nu si ‘de iure’.
Are acelasi statut international ca si Transnistria, Abhazia si Ciprul de Nord.
Independenta ‘de iure’ trebuie aprobata de Consiliul de Securitate al ONU, nu de NATO sau UE sau alte organisme care isi aroga drepturi in materie.
Pentru o aducere aminte, independenta Republicii Moldova (proclamata la 27 august 1991) a fost recunoscuta oficial la 2 martie 1992 cand aceasta tara a fost admisa ca membru al ONU. Intre 27 august 1991 si 2 martie 1992 unele tari au recunoscut unilateral independenta R. Moldova (Romania fiind prima dintre ele).
In ultimii 30 de ani numarul sarbilor din Kosovo a scazut dramatic si nu datorita plecarii la munca in Occident, ci datorita represiunii fortelor paramilitare teroriste kosovare (cunoscute sub titulatura UCK), cat si a instalarii la putere a unei administratii separatiste in Kosovo, dupa bombardamentele NATO din 1999.
Conform ultimului recensamant iugoslav, in 1991 erau circa 190.000 de sarbi in provincia Kosovo i Metohjia.
https://en.wikipedia.org/wiki/Demographic_history_of_Kosovo