COP24: Urgența climatică nu mai poate aștepta

Summitul COP24, desfășurat în Polonia, la Katowice, cu participarea reprezentanților a aproape 200 de țări, s-a încheiat sâmbătă seară – după îndelungi și aprinse negocieri – cu adoptarea regulilor de aplicare a acordului de la Paris din 2015. Bilanțul dezbaterilor, spun corespondenții de presă aflați la Katowice, este totuși «mediocru», dat fiind că ea «a eșuat în demersul pentru a-i face conștienți pe fiecare din cei prezenți despre necesitatea de a face mai mult pentru combaterea efectelor schimbărilor de climă, de a se angaja într-o măsură mai mare la diminuarea surselor de poluare a mediului înconjurător pe planeta noastră.

În ciuda multiplicării semnalelor de alarmă ale oamenilor de știință, a mobilizării societății civile, COP s-a găsit fără un adevărat leadership, cu o Uniune Europeană divizată, cu Statele Unite ce și-au anunțat ieșirea din acordul de la Paris și, în plus, cu o Brazilie al cărei nou președinte este un climatosceptic declarat. Doar circa 30 de țări au fost reprezentate la Katowice de șefii de stat. În plus, președinția poloneză a COP24 a fost apreciată de observatori ca « slabă», «incapabilă să-și joace rolul de șef de orchestră» care să asigure un final mult mai consistent.

Știrea bună de la Katowice este că multilateralismul continuă să funcționeze și că participanții la conferință au reușit să adopte reguli standard pentru punerea în aplicare a acordului de la Paris din 2015, domeniu în care s-a făcut prea puțin de atunci. Știrea proastă este că ultimul raport alarmant al GIEC (Grupul interguvernamental de experți în domeniul evoluției climei) nu a fost luat în mod serios în considerare. Raportul respectiv atrăgea atenția că planeta noastră se află pe o traiectorie de încălzire, până la finele acestui secol, cu până la 3,2 grade Celsius, departe de limita de 1,5 grade recomandată de GIEC. Ceea ce, au apreciat în luările lor de poziție unii participanți la dezbateri, «este imoral, laş și criminal pentru viitorul nostru, al tuturor». Corespondentul ziarului «Le Monde» subliniază, și el, că summitul climatic din Polonia «a reușit să facă operațional acordul de la Paris din 2015, dar a eșuat în încercarea de a angaja o creștere colectivă a eforturilor tuturor» în lupta cu schimbările de climă, cu încălzirea Planetei, fenomen însoţit de atât de numeroase catastrofe naturale. «A fost un drum lung, am făcut tot posibilul de a nu lăsa pe nimeni deoparte… Trebuie să abandonăm cu toții câte puțin individual pentru a câștiga în mod colectiv», a subliniat Michal Kurtyka, președintele dezbaterilor COP24, deținător al postului de secretar de stat pentru Mediu în guvernul Poloniei. Președintele Emmanuel Macron, prin ministrul francez al Mediului, François Rugy, s-a declarat satisfăcut de faptul că la Katowice comunitatea internațională «a rămas angajată în lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice». Rugy a salutat depășirea unei «etape-cheie a luptei împotriva schimbărilor de climă», dar a subliniat că «drumul este încă lung și dificil, dar acum suntem mai bine înarmați pentru a parcurge acest drum». «Manualul de reguli vizând aplicarea acordului (de la Paris – n.n.), a subliniat la rândul său Teresa Ribera, ministrul spaniol al Mediului, este suficient de clar pentru a operaționaliza acordul de la Paris», chiar dacă domnia sa ar fi dorit «mesaje mult mai puternice legate de ambiție».

Nu se poate vorbi de un consens total

- Publicitate -

Dezbaterile nu s-au derulat întotdeauna cu calm, spun surse apropiate negociatorilor documentelor finale ale COP24. Așa se explică prelungirea negocierilor cu aproape 30 de ore, blocate la un moment dat de discuții tehnice și de divizări aproape de neînvins. Întreaga zi de sâmbătă a fost dominată de bătălia declanșată de Brazilia. În joc s-a aflat un articol foarte complex al deciziei finale care se referă la funcţionarea mecanismelor privind schimburile de emisii CO₂, permițând statelor mai puțin poluante să-și comercializeze cotele cu țările foarte poluante. Întrucât acest punct extrem de delicat nu a putut fi tranşat la Katowice, el s-a amânat pentru COP25, care se va ține în 2019, în Chile.

«Lipsa de voință politică»

Alături de cele circa o sută de pagini tehnice cuprinzând reguli unice de aplicare a acordului climatic de la Paris, proiectul de decizie global al COP24 abordează și o altă chestiune «crucială» – aceea a «ambiției». Căci, angajamentele luate de către state la COP21 au pornit de la supoziții conform cărora planeta noastră se află pe o traiectorie de încălzire, până la finele acestui secol, de 3,2 grade Celsius, departe de limita de 1,5 grade recomandată de GIEC, în istoricul său raport. La acest punct, negociatorii de la COP24 s-au limitat la serviciul minim: au repetat că țările trebuie să-și aducă la zi angajamentele pentru perioada până în 2020, lucru prevăzut deja de acordul de la Paris. Ei au insistat asupra urgenței «unei ambiții crescute», fără a stabili calendare, dar cerând statelor să livreze strategii privind emisii de gaze poluante scăzute până în 2050. În fine, participanții la conferința de la Katowice au promis să țină cont, în timp, de raportul GIEC, «ceea ce nu este suficient pentru a recunoaște urgența climatică», a spus cu părere de rău Alden Meyer, un cunoscut specialist, participant dintotdeauna la negocierile COP. Amploarea negocierilor privind regulile de aplicare a acordului de la Paris, a spus o altă oficialitate în domeniu, Lola Vallejo, directoarea programului climatic IDDRI, nu maschează lipsa de voință politică a statelor de a-și amplifica eforturile vizând reducerea emisiilor de gaze poluante… Este momentul ca statele să se trezească și să se angajeze într-o dinamică națională și colectivă». Pentru acum, doar circa 50 de state au anunțat în manieră fermă că vor da publicității noi angajamente valabile până în 2020, deși, până în acest moment, doar insulele Marshall le-au prezentat. Fără o acțiune imediată, chiar și regulile cele mai stricte nu ne vor duce nicăieri», a declarat Jennifer Morgan, de la Greenpeace.