Problemele cu care se confruntă femeile cu cancer de sân în România, comparativ cu alte țări din Europa

Fundația Renașterea și Centrul pentru Inovație în Medicină, cu susținerea unui grup de inițiativă format din ONG-uri, profesioniști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților și ai industriei farmaceutice au prezentat și analizat recent rezultatele studiului Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană.

Prima discrepanță identificată în managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, o reprezintă momentul de depistare a bolii. Peste jumătate din pacientele cu cancer (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II).

Mai mult, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, după aceea – categoria 50 –69 de ani, iar ultima cauză ca dizabilitate.

Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel național, iar numărul deceselor se ridică la 3.209. Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condițiile în care rata mortalității în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene. Conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viață.

O proporție semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate. Rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând, de lipsa screening-ului organizat (testul de prevenție), dar și de nivelul scăzut al educației privind menținerea stării de sănătate și de accesul dificil la anumite servicii medicale și tratamente adecvate.

Diagnosticarea tardivă ajunge să aibă consecințe majore, atât asupra speranței de supraviețuire și a calității vieții, cât și asupra resurselor financiare și sociale alocate de statul român.

Costurile aferente cancerului de sân se împart în cheltuieli directe, alocate diagnosticului și tratamentului pacientelor (asistență medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice și suportive, reconstrucție mamară), cât și cheltuieli indirecte, reflectate de pierderea de productivitate potențială, cauzată de concediile medicale sau de îngrijire, de incapacitatea permanentă de muncă și de decesul prematur, la vârstă activă.

Grevă japoneză a sindicaliștilor din Sănătate, începând de miercuri: „Este doar un ultim răgaz pe care l-am acordat guvernanților”

7 iunie 2023

În anul 2017, costurile totale ale statului român presupuse de cancerul la sân au fost estimate la peste 1.2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0.16% din PIB.

Din punctul de vedere al provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, studiul evidențiază accesul dificil la diagnostic de precizie și întârzierea inițierii tratamentului, diagnosticarea completă a bolii durând până la 3 luni sau chiar mai mult, fără ca pacientele aflate în stadii avansate de cancer să beneficieze de un traseu accesibil, dar și abordarea terapeutică fragmentată.

În România nu sunt implementate protocoale de colaborare în echipa interdisciplinară în managementul cancerului de sân, ceea ce se traduce prin navigare dificilă a pacientelor în sistem, timpi de așteptare foarte mari: de la depistarea bolii până la inițierea terapiei, cât și între consultații la diferite specialități medicale sau spitale.

Conform acestui studiu, în România sunt slab dezvoltate serviciile privind suportul psihologic, și încă sunt dificultăți în a asigura acces la tratamente și terapii inovatoare, în linie cu aprobările și recomandările europene. Cauzele sunt reprezentate de aprovizionarea discontinuă cu medicamente adecvate pentru tratamentul cancerului de sân, și actualizarea lentă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor noi, conform cu ultimele descoperiri din medicină și cele mai noi ghiduri medicale.

Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: „E mai rău pentru organism să nu le mâncăm deloc”. Ce soluții avem ca să mâncăm totuși sănătos?

25 aprilie 2024

„În condițiile în care în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte țări europene, gestionarea acestor cazuri este deficitară din toate punctele de vedere. Drept urmare, ne confruntăm cu o rată a mortalității ridicată, șanse de supraviețuire reduse, calitatea vieții scăzută, atât pentru paciente, cât și pentru aparținători și, nu în ultimul rând, cu costuri sociale și economice mai mari. Această realitate subliniază nevoia unor soluții strategice și coerente care să fie centrate pe pacienți și care să ofere claritate asupra traseului prin sistem – de la screening la diagnosticare, apoi tratament și recuperare”, a declarat Mihaela Geoană, președinte Fundația Renașterea.

Pornind de la acest studiu, grupul de inițiativă a lansat Apelul pentru schimbare în managementul cancerului mamar în România. Acesta reprezintă un prim pas în îmbunătățirea situației pacientelor cu cancer de sân, materializat în propunerea de elaborare a Planului Strategic pentru Cancerul de Sân, un program de politici de sănătate publică, format dintr-un set de măsuri și tactici specifice, care să îmbunătățească serviciile dedicate pacientelor cu cancer mamar.

Principalele direcții incluse în acest Plan Strategic sunt: optimizarea timpului de așteptare pentru accesul la investigații și tratament adecvat, implementarea unui registru național de cancer de sân, a unui program național de screening organizat, demararea unor campanii de educare și informare și stimularea în sistemul de sănătate a unei abordări medicale preventive.

Orice organizație angajată în îmbunătățirea îngrijirii persoanelor care suferă de cancer mamar în România este binevenită să se alăture efortului comun al grupului de inițiativă, pentru a asigura șansele de reușită în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea Planului Strategic pentru Cancerul de Sân în România.