Aproximativ 2.000 de soldați americani se află în prezent în nordul Siriei. Deși în 19 decembrie Donald Trump anunța cu surle și trâmbițe decizia de a retrage militarii americani din Siria, duminică, în mod surprinzător, a venit știrea potrivit căreia președintele Trump este gata să «încetinească» retragerea trupelor din Siria, «pentru a putea finaliza înfrângerea definitivă a Daech».
Oameni politici, lideri din lumea arabă au reacționat imediat la decizia lui Trump – considerată chiar de oficiali americani drept o «gravă eroare» – trecând la măsuri ce vizează, evident, o regândire a relațiilor cu Siria, astfel încât să fie evitată interferența altor state precum Rusia, Iranul sau Turcia în «golul» lăsat de o eventuală plecare totală a americanilor din zonă.
Informația privind schimbarea poziției lui Trump a fost făcută publică la CNN de senatorul republican Lindsey Graham, unul dintre cei mai apropiați parlamentari ai președintelui, după o discuție aprofundată asupra implicațiilor retragerii trupelor americane din Siria. Senatorul Graham s-a aflat printre oficialii americani care și-au exprimat îngrijorarea legată de decizia privind retragerea militarilor americani din Siria și, după un dejun petrecut cu președintele, duminică, domnia sa a confirmat că, în mod cert, va fi «temporizată» această operațiune. «Președintele, a spus Lindsey Graham, înțelege că trebuie să finalizăm misiunea pe care ne-am asumat-o… și vom încetini lucrurile într-o manieră inteligentă».
O «enormă eroare»
Așa cum se știe, Donald Trump a ordonat retragerea totală a celor circa 2.000 de soldați americani existenți în acest moment în nordul Siriei, cu misiunea specială de a combate jihadiştii Daech și a instrui forțele locale din zonele preluate de sub controlul Daech, în ciuda faptului că înalți responsabili militari americani s-au pronunțat cu insistență împotriva unei retrageri precipitate, lăsând astfel loc liber aliaților lui Bashar al-Assad, respectiv Rusiei și Iranului. Concomitent, părăsit de ministrul Apărării, Jim Mattis, care a demisionat chiar a doua zi după anunțarea deciziei mai sus amintite, Donald Trump l-a propulsat pe adjunctul acestuia, Patrick Shanahan, în postul de ministru interimar al Apărării. Numirea respectivă era anunțată printr-un mesaj pe Twitter, cu precizarea că acestuia îi revine sarcina de a gestiona retragerea militarilor americani din nordul Siriei, o dezangajare parțială în Afganistan și impactul acestor decizii în teren, asupra aliaților Statelor Unite în zonă. Era astfel lansată o bombă cu multiple ținte, care nu au întârziat să reacționeze doar în lumea aliaților occidentali, dar și în lumea arabă, complicând neașteptat de surprinzător lucrurile în Siria și zona imediat învecinată. Considerând decizia lui Trump drept «o enormă eroare», senatorul Lindsey Graham i-a cerut insistent președintelui să aibă o consultare cu generalii armatei americane și să-și reconsidere poziția, în sensul de a încetini procesul retragerii militarilor din Siria înainte de a avea garanții că decizia este una bună și că va împiedica pentru totdeauna revenirea teroriștilor Daech. Senatorul Graham, membru în Comisia senatorială pentru forțele armate, atrăgea atenția, în interviul pentru CNN, că o plecare imediată din zonă va avea drept prim efect masacrarea kurzilor, aflați permanent alături de militarii americani împotriva jihadiştilor din nordul Siriei.
Normalizare arabă?
Impactul anunțului din 19 decembrie al lui Donald Trump privind retragerea trupelor americane din nordul Siriei fără a se consulta cu experți militari proprii sau cu aliații din coaliția internațională împotriva Daech i-a luat prin surprindere mai ales pe vecinii Siriei, care au tras concluzii în urma demersului lui Trump și au trecut la niște măsuri ce pot schimba radical contextul diplomatic, politic și economic în zonă. În 27 decembrie, Emiratele Arabe Unite își redeschideau ambasada din Damasc, închisă în urmă cu șapte ani în semn de protest față de reprimarea manifestanților anti-Assad. Pentru ca efectul să fie cel dorit, relatează corespondentul France Presse, Ministerul sirian al Informațiilor a invitat numeroși ziariști, prioritar corespondenți ai agențiilor internaționale de presă, pentru a asista și a relata despre ceremonia redeschiderii misiunii diplomatice a Emiratelor Arabe Unite. Comentarii apărute ulterior în presa franceză prezentau acest eveniment drept «un pas în plus în direcția normalizării relațiilor dintre Siria, greu lovită de un război de mai bine de șapte ani, și țările arabe». «Un rol arab în Siria a devenit și mai necesar în fața expansionismului regional al Iranului și al Turciei», a justificat Anwar Grgash, ministru de Stat în MAE al Emiratelor Arabe Unite, în opinia căruia prezența țării sale la Damasc vizează «activarea rolului arab» în soluționarea chestiunilor zonei. Însărcinatul cu afaceri al Emiratelor Arabe Unite la Damasc, Abdel Hakim al-Naimi, a declarat că reluarea activității Emiratelor la Damasc este de fapt o invitație la reluarea relațiilor diplomatice cu Siria și de către alte țări arabe.
După Emiratele Arabe Unite, un nou semn al unei posibile reîncălziri a relațiilor țărilor arabe cu regimul lui Bashar al-Assad este dat de Bahrein. Această țară din Golf care și-a închis misiunea diplomatică din Damasc în martie 2012 a anunțat, la câteva ore după redeschiderea ambasadei Emiratelor, continuarea lucrărilor la clădirea în care își va avea sediul misiunea sa diplomatică, ceea ce a fost interpretat ca fiind intenția de a o redeschide. Bahreinul, se arată într-un comunicat al MAE al acestei țări, este interesat să-și continue relațiile cu Damascul, o modalitate de «a reactiva și întări rolul arab în prezervarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Siriei și a preveni riscul ingerinței regionale în afacerile sale interne». A nu scăpa din vedere faptul că inițiativa Emiratelor Arabe Unite intervine în momentul în care forțele lui Assad, susținute de doi puternici aliați, Iranul și Rusia, controlează în acest moment aproape două treimi din teritoriul Siriei, repurtând în serie victorii în confruntările cu rebelii anti-Assad, dar și cu jihadiştii Daech.
La 16 decembrie, o vizită-surpriză la Damasc a făcut și președintele Sudanului, Omar el-Bechir (era de fapt prima vizită a unui șef de stat arab în Siria de la declanșarea crizei siriene, în 2011). O importantă semnificație a avut și vizita la Cairo, în 22 decembrie, a generalului Ali Mamlouk, șeful serviciilor de securitate siriene, pentru a se întreține cu omologul său egiptean. Nici excluderea Siriei din Liga Arabă, decisă în noiembrie 2011, nu mai are sprijinul unanim al membrilor organizației. Fără a oferi detalii, Hossam Zaki, secretarul general adjunct al Ligii Arabe, declara la 24 decembrie că «nu există un consens pentru revenirea Siriei în Liga Arabă», dar nu a exclus ca la summitul anual al Ligii, ce se va ține la Tunis în luna martie să intervină unele schimbări în poziția arabă privind revenirea Siriei în Liga Arabă.
Pași spre reconstrucția Siriei
În afara frontului diplomatic, sirienii încearcă de asemenea relansarea legăturilor economice cu statele vecine regionale. În luna octombrie, punctul de frontieră de la Nassib, între Siria și Iordania, o placă turnantă a comerțului regional, a fost redeschis cu mare pompă. Compania aeriană siriană Cham Wings, informează France Presse, și-a reluat zborurile comerciale și turistice între Damasc și Tunisia. După atâția ani de dezastru, în Siria, transformată în mare parte în mormane de ruine, se profilează la ora actuală și o reluare a activității de reconstrucție a țării, Arabia Saudită fiind foarte interesată să contribuie la reconstrucția Siriei.
