Generalul James Mattis, considerat a fi «vocea moderației» în cabinetul lui Donald Trump, și-a anunțat plecarea din funcție la sfârșitul lunii februarie. Scrisoarea de demisie, deși nu o spune direct, lasă a se înțelege că decizia sa a fost luată din cauza «dezacordurilor profunde» cu politica dusă de președinte.
James Mattis s-a aflat alături de Donald Trump, în calitate de consilier pe probleme militare și șef al Pentagonului, încă din primul moment al instalării la Casa Albă. Considerat drept «vocea moderației» în echipa președintelui american, «întruchiparea combinației între inteligență și integritate», lasă a se înțelege în mod clar din scrisoarea de demisie că pleacă deoarece nu mai poate cauționa politica președintelui – o motivație, spun analiști americani, destul de rară pentru cineva aflat în funcția de ministru american al Apărării. Presa americană reaminteşte că, în ultimele luni, James Mattis a trebuit să pună frână mai multor acțiuni cu posibile efecte periculoase ale președintelui Trump: l-a convins să renunțe, de exemplu, la importante manevre militare în Coreea de Sud, să-i calmeze intenția fulminantă de a crea o forță spațială americană, împotriva căreia Mattis s-a exprimat inclusiv public. În plus, Trump nu i-a ascultat sfatul în diverse probleme: președintele a ignorat avizul său la alegerea viitorului şef de Stat major american. Ceea ce «a umplut însă paharul» a fost anunțul privind retragerea trupelor americane din Siria și informația conform căreia ar intenționa să procedeze similar cu trupele din Afganistan. Deși generalul Mattis, care a luptat în Irak și în Afganistan, s-a opus cu tărie unei astfel de măsuri.
Plecarea lui Mattis provoacă neliniște în întreg eșichierul politic american
Neliniștea este semnalată de presa americană atât la democrați, cât și la republicanii americani. Până și susținătorii cei mai devotați ai lui Donald Trump au avut numai cuvinte de laudă la adresa calităților lui James Mattis. Influentul senator republican Lindsey Graham l-a calificat pe Mattis a fi «unul dintre marii șefi militari din istoria americană». Atât în Statele Unite, cât și în afara granițelor, el era privit ca unul dintre consilierii capabili să-l tempereze pe preşedinte, să-i frâneze politica bazată pe «instinct». Drama este că, în ultimele luni, președintele Trump nu-l mai ascultă, la fel cum nu-l mai asculta nici pe fostul secretar de stat Rex Tillerson, destituit fără menajamente în luna martie, sau pe fostul consilier pentru problemele securității naționale H.R. McMaster, înlocuit cu conservatorul John Bolton. Ca să nu mai vorbim de John Kelly, secretarul general al Casei Albe, și el pe plecare.
Imprevizibilitate crescândă în politica lui Trump
Apare, neapărat, întrebarea în rândul apropiaților lui Donald Trump dacă își mai ascultă consilierii sau rămâne de acum încolo singur la bară? O idee care îi înspăimântă pe conservatorii tradiționali din Congresul american în urma demisiei ministrului Apărării, Jim Mattis, și a lui John Kelly. Într-un comunicat conceput în termeni severi, republicanul Marco Rubio a concluzionat, după citirea scrisorii de demisie a lui Mattis, că «Statele Unite se angajează către o serie de grave erori politice ce i-ar putea lovi considerabil alianțele». Avem de-a face, spune la rândul saă analistul Corentin Sellin, profesor de istorie și coautor al lucrării «Statele Unite și lumea, de la doctrina Monroe la crearea ONU», cu un «Donald Trump care nu mai citește, nu mai ascultă, nu se ocupă decât de mesajele pe Twitter… Un Donald Trump incontrolabil» care poate, de acum, fără vreo limită, să aplice la literă programul său de campanie: izolaţionismul și «America First» .