21 martie 1685 – s-a născut Johann Sebastian Bach, compozitor german şi organist din perioada barocă, considerat în mod unanim ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică. Creația bachiană nu este numai o sinteză artistică a stilurilor muzicale care se încrucișau la începutul secolului al XVIII-lea, ci și o încununare a evoluției muzicii polifonice și un moment de vârf al epocii Barocului. La baza limbajului său muzical stă coralul protestant, cu linii melodice provenite nemijlocit din creația populară. Această rădăcină în arta populară constituie cheia de boltă a expresivității operei sale, în pofida aspectului ei aparent abstract.
Ca slujitor al bisericii, muzica sa a fost intim legată de serviciile religioase, numeroase pagini fiind mărturii ale profundei sale evlavii. Deși a crezut neștirbit în fericirea vieții veșnice, în creația sa nu a redat omul împăcat, care așteaptă cu seninătate viața de dincolo, ci omul cu toate îndoielile, cu nesfârșitele sale ispite și căderi. În antiteză, aduce imagini luminoase și înălțătoare, ancorate în neclintita credință a prezenței divine în viața omului.
21 martie 1839 – s-a născut Modest Petrovici Musorgski, compozitor rus, care a devenit cunoscut prin operele sale muzicale pentru pian, fiind considerat unul dintre marii compozitori ruși din secolul al XIX-lea. Modest Musorgski aparținea Grupului Celor Cinci (alături de Mili Balakirev, Cesar Kui, Nikolai Rimski-Korsakov şi Alexandr Porfirievici Borodin, cunoscuți ca inovatorii muzicii ruse). Creațiile sale au înscris muzica de operă rusă pe linia operei cu caracter național. Musorgski s-a folosit în creațiile sale de piesele lui Nikolai Gogol („Căsătoria” și „Târgul din Sorocinsk”) și de tragedia lui Pușkin ”Boris Godunov”, lucrare după care muzicianul a compus opera cu același nume.
În anul 1868 a început să lucreze la capodopera sa, Boris Godunov, însă aceasta nu avea o acțiune propriu-zisă, ci era mai degrabă o serie de procesiuni. Este terminată în 1869, după cincisprezece luni de muncă. Din păcate, partitura a fost respinsă de conducerea unor case de operă și a unor teatre, din diverse motive, printre care și acela că nu avea un personaj principal feminin. Lucrarea va fi revizuită și terminată abia în 1874.
21 martie 1910 – s-a născut Ştefan Ciubotăraşu, actor şi scriitor român. Primul succes l-a avut cu rolul contelui Alexis Czerny, deși monorol, în piesa Țarina (Ninocika) de Melchior (Menyhért) Lengyel. La Iași s-a căsătorit în 1934 cu Aurora Donose. În 1940 li s-a născut fiica, Magda. În 1945 s-au stabilit în Capitală, unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia și Teatrul Victoriei, stabilindu-se pe un registru interpretativ de comedie. În 1948 teatrele au fost restructurate, iar Ciubotărașu a fost repartizat la Arad, la primul teatru de stat din țară. Aici a desfășurat și o activitate de instructor artistic. În 1950 a revenit la Bucureşti, unde a fost solicitat la Teatrul Naţional.
În Capitală a început perioada sa în care a realizat roluri de consistență uriașă. A jucat mult și variat, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”. Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieții.
Surse: calendar.eclub.ro, ro.wikipedia.org.
