Cel mai recent studiu de piață realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să evalueze diferite fațete ale stilului de viață al copiilor și adolescenților români, printre care comportamente alimentare, modalități de petrecere a timpului liber, odihnă sau importanța cadourilor. Dulciurile sunt incluse în alimentația zilnică a 9 din 10 copii, în timp ce doar 5 din 10 consumă zilnic fructe proaspete. Majoritatea copiilor (63%) petrec între 1-3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăți cu trezitul dimineața. 5 din 10 copii obișnuiesc să primească cadouri din partea părinților cu ocazia Zilei Copilului, sărbătorită pe 1 Iunie.
Conform datelor studiului Reveal Marketing Research, 83% dintre părinți declară că se implică în mare și foarte mare măsură în alimentația copiilor, în proporție semnificativ mai mare femeile (91%) comparativ cu bărbații (74%).
Referitor la diferitele obiceiuri de consum ale copiilor, 78% dintre părinții intervievați menționează faptul că copiii lor iau micul dejun aproape în fiecare zi, cei care sar cel mai adesea peste prima masă a zilei fiind adolescenții între 13-15 ani (70%).
Îndreptându-ne atenția către consumul de dulciuri, aflăm că cei mai mulți dintre copii consumă dulciuri o dată pe zi (59%), într-o măsură semnificativ mai mare adolescenții între 13-18 ani (65%) sau de 2-3 ori pe zi (30%).
Fără îndoială, copiii și adolescenții adoră sucurile carbogazoase, 50% obișnuind să le consume de câteva ori pe săptămână, dintre care 7% zilnic sau aproape zilnic. Cum era de așteptat, adolescenții între 13-18 ani se diferențiază printr-o frecvență mai mare de consum (66% vs. 50% total eșantion).
Importanța consumului de fructe este majoră când vorbim despre o alimentație sănătoasă și echilibrată, iar conform informațiilor oferite de părinți. 94% dintre copii obișnuiesc să consume fructe proaspete săptămânal, cei mai mulți dintre aceștia zilnic sau aproape zilnic (52%), în special cei cu vârste până în 3 ani (80%). Comparativ cu studiul din 2021, este îngrijorător faptul că numărul părinților care susțin că copiii lor nu consumă fructe proaspete în fiecare zi sau aproape zilnic a crescut de la 3 la 5 din 10 părinți.
O alimentație sănătoasă și adecvată este esențială pentru o creștere armonioasă a copiilor, iar jumătate dintre părinți (51%) aleg să se informeze în această privință de pe internet. În topul surselor de informare mai regăsim sfaturile medicului pediatru (48%), în mai mare măsură menționate de părinții copiilor până în 3 ani (68%), cărțile și revistele de specialitate (37%) șiinformațiile de la alți părinți (34%).
Despre regimul de activitate și odihnă: Majoritatea copiilor (63%) petrec între 1-3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăți cu trezitul dimineața. Copiii au nevoie de activități care să îi țină ocupați, iar mai mult de jumătate dintre aceștia petrec în medie pe zi 1-2 ore (39%) sau 2-3 ore (24%) în aer liber. De asemenea, este de remarcat și că 2 din 10 adolescenți cu vârste cuprinse între 13-18 ani petrec mai puțin de 1 oră pe zi în aer liber. Diferențe între timpul petrecut în aer liber există și în funcție de mediul de rezidență, după cum era de așteptat, copiii din mediul rural petrecându-și în medie mai mult timp afară.
Analizând tipurile de activități preferate, observăm că acestea diferă în funcție de categoriile de vârstă, copiii până în 12 ani preferând mai degrabă să se joace activ, să alerge (68%vs. 57% total eșantion), în timp ce adolescenții între 13-18 ani preferă în mai mare măsură să îmbine activitățile fizice cu momentele de relaxare și observare (43% vs. 31% total eșantion).
O altă activitate zilnică a copiilor este petrecerea timpului în mediul online, 5 din 10 copii petrecând în medie între 1-3 ore pe zi utilizând internetul. Timpul petrecut online crește o dată cu înaintarea în vârstă, astfel că mai mult de o treime dintre adolescenți (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37%vs. 26% total eșantion).
Pe lângă regimul de activitate, datele studiului ne relevă informații importante și despre programul de odihnă al copiilor. Așadar, cei mai mulți dintre aceștia (42%) merg la culcare între orele 21:00 și 22:00, în măsură semnificativ mai mare copiii până în 12 ani, iar o altă treime (34%) după ora 22:00, în special în adolescenții între 13-18 ani (44%).
Referitor la programul de somn, 7 din 10 părinți susțin că ai lor copii obișnuiesc să adoarmă în câteva minute sau maximum 15-30 de minute după ce ajung în pat/ camera lor.
Mai mult decât atât, jumătate dintre părinți (51%) menționează că, de obicei, copiii lor se trezesc destul de ușor dimineața, în timp ce 37% evaluează dificultatea cu care copilul se trezește ca fiind medie, în special în cazul celor între 16-18 ani (43%) și 12% ca trezindu-se destul de greu, în special în cazul adolescenților între 13-15 ani (22%).
5 din 10 copii obișnuiesc să primească cadouri din partea părinților cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, sărbătorite pe 1 Iunie. Cei mai mulți dintre părinți obișnuiesc să cumpere cadouri copiilor ocazional, o dată la câteva luni (43%) sau destul de des, de câteva ori pe lună (36%). Ca tendință generală, frecvența cu care copiii primesc cadouri scade direct proporțional cu vârsta, spre exemplu copiii până în 3 ani primesc într-o măsură semnificativ mai mare cadouri săptămânal (20% vs. 10% total eșantion), în timp ce adolescenții între 16-18 ani primesc cel mai adesea cadouri ocazional, la câteva luni (50% vs. 43% total eșantion).
Cele mai importante criterii pe care părinții le iau în calcul când decid ce cadouri să le ofere copiilor sunt reprezentate de interesele și pasiunile copilului (62%), prețul și bugetul disponibil (62%) și vârsta și dezvoltarea copilului(56%).
În funcție de vârstele copiilor observăm diferențe ale criteriilor luate în considerare de părinți în momentul deciziei de cumpărare. Așadar, dacă pentru copiii cu vârste de până în 3 ani,valoarea educaționala sau creativă a cadoului este semnificativ mai mare (61% vs. 43% total eșantion), în cazul copiilor între 4-5 ani, calitatea și siguranța produsului primează (55% vs. 47% total eșantion).
Diferențe în atitudinile și comportamentele părinților observăm și în funcție de gen, femeile concentrându-se mai mult decât bărbații pe interesele și pasiunile copilului (68% vs. 54%), în timp ce bărbații pun un accent mai ridicat pe valoarea sentimentală a cadoului (23% vs. 16% femei).
Studiul a identificat și ocaziile cu care copiii primesc cadouri în mod obișnuit. Astfel că evenimentele cel mai des menționate au fost zilele de naștere (83%), sărbătorile anuale – Crăciun, Paște etc. (73%) și Ziua Copilului – 1 iunie (49%). De menționat faptul că, de Ziua Copilului, adolescenții între 16-18 ani primesc cadouri într-o măsură semnificativ mai mică (36%).
În cazul copiilor din ciclul primar și gimnazial (6-15 ani) observăm o incidență crescută a cadourilor primite drept recompense pentru rezultatele bune la școală (49% vs. 42% total eșantion).
Principalele beneficii ale cadourilor în viziunea părinților sunt stimularea creativității și imaginației (64%), în special în cazul copiilor până în 3 ani (81%), încurajarea bucuriei și a aprecierii (61%) și consolidarea legăturii afective (60%). Având în vedere schimbările și provocările aduse de perioada adolescenței, părinții celor cu vârste cuprinse între 13-15 ani menționează în mai mare măsură rolul cadourilor de a consolida legătura afectivă cu copiii lor (71% vs. 60% total eșantion).
Copiii au interese și preferințe diferite în materie de cadouri pe măsură ce se maturizează. Așadar, în timp ce copiii până în 12 ani sunt în primul rând interesați de jucării (74%vs. 57% total eșantion), adolescenții între 13-18 ani preferă mai degrabă hainele și accesoriile (73% vs. 62% total eșantion) și tehnologia – tabletă, telefon etc. (61%vs. 48% total eșantion)
Părinții și-au manifestat opiniile și referitor la potențialele dezavantaje pe care cadourile le pot avea asupra copiilor, principalele mențiuni fiind așteptarea constantă de recompense materiale și dezvoltarea unor așteptări nerealiste în viață (48%), dificultatea gestionării și recunoașterii valorii reale a lucrurilor (42%), reducerea interesului și creativității în a se juca cu jucăriile existente (37%), în special în cazul copiilor până în 6 ani (48%) sau dependența de obiecte materiale (36%).
